Romania, reclamata la Bruxelles din cauza amanarii unor certificate verzi
Reclamatii la Comisia Europeana si amenintari cu înghetarea investitiilor de ordinul sutelor de milioane de euro. Cine câstiga în razboiul certificatelor verzi?
Se schimba sau nu se schimba lucrurile? Mai multi investitori în energia verde au reclamat România la Bruxelles. Motivul? La începutul lunii iunie, Guvernul a decis sa amâne acordarea unui certificat verde pentru energia eoliana si microhidrocentrale si a doua certificate pentru fotovoltaice. Teoretic, recuperarea acestor certificate se va face din 2017 pentru centrale hidro si solare, respectiv din 2018 pentru eoliene. Acest lucru a adus un val de nemultumiri printre companiile care împart piata. CEZ, cel mai mare investitor în eoliene din România – grupul a investit pâna acum 1,1 miliarde de euro într-un parc eolian amplasat în Dobrogea: Fântânele si Cogealac (240 de turbine si o capacitate de 600 MW) -, a anuntat deja ca a depus o plângere la Comisia Europeana (CE). O informatie publicata de Reuters arata ca grupul ceh ar putea avea costuri de pâna la 66 milioane de euro pe an din aceasta cauza. „Masura contravine principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, în special celor referitoare la libera miscare a capitalului“, au declarat reprezentantii CEZ. Si se pare ca lista celor care au reclamat România este mai mare. Potrivit oficialilor CE, sunt investigate mai multe reclamatii din partea actualilor sau viitorilor beneficiari, printre acestia aflându-se si companii din sectorul fotovoltaic.
Plângeri la DG Competition
Toti au depus, în perioada iunie – august, plângeri cu documentele justificative la DG Competition (n.r. – Directia Generala pentru Concurenta), care lanseaza investigatia preliminara. „Adica, au trimis solicitare la reprezentantul României de la Bruxelles, sa ofere un punct de vedere al Guvernului. Acesta are un termen de 30 zile sa raspunda, apoi DG Competition va trimite solicitari de clarificare catre toata lumea“, face o scurta precizare Otilia Nutu, specialist în energie în cadrul Expert Forum. Practic, în cazul în care se constata ca plângerea are temei, se va declansa o investigatie oficiala. Si, mai departe, dupa aceasta investigatie, se poate decide ca România trebuie sa plateasca despagubiri si/sau sa modifice legea. Sau se poate decide ca OUG este corecta, iar plângerile nu sunt justificate. Potrivit lui Nutu, în cazul în care Comisia decide sanctiuni, Guvernul poate refuza sa le aplice si se poate ajunge la Curtea Europeana de Justitie (CEJ). Asadar, procedura este lunga si ar putea dura cel putin un an pâna când sa se ajunga la CEJ si, probabil, înca cel putin un an pâna sa se dea decizia finala. „Înainte de modificare, schema de sprijin pentru regenerabile era într-adevar prea generoasa si a fost adoptata tot pe baza de lobby, fara studiu de impact sau analiza cost-beneficiu. Modificarea s-a facut exact la fel si era de asteptat sa se întâmple asa, de data asta, din cauza lobby-ului termo care e scos din piata pentru ca are costuri marginale mai mari, iar Guvernul tot încearca sa gaseasca modalitati prin care sa tina în viata Hunedoara si Oltenia, mai ales într-un an hidrologic normal“, mai spune Otilia Nutu. Privita din afara, modificarea aduce incertitudini – „s-a aruncat în curtea ANRE problema aplicarii si modul de recuperare a certificatelor verzi amânate pâna dupa 2017“, subliniaza Nutu -, si e retroactiva, sunt afectati si cei care au construit deja si care s-au bazat, ei si finantatorii lor, pe o anumita schema de sprijin. „O chestiune despre care nu se prea vorbeste, desi mi se pare foarte grava: în mod arbitrar sunt excluse (retroactiv) fotovoltaicele construite pe teren agricol. Pe ce motiv? Si nu e discriminatoriu? Nu cumva au fost vreunii privilegiati care sa stie de intentia asta din timp si sa scoata terenul din circuitul agricol?“, mai spune Otilia Nutu. Asadar, nu se stie daca certificatele amânate chiar vor fi cu adevarat doar amânate sau pur si simplu anulate. Si atunci, este inevitabila întrebarea: Daca motivul este supracompensarea, de ce s-o amâni în loc s-o elimini? Legea cuprindea mecanisme de evitare a supracompensarii: pur si simplu, daca sunt prea multe certificate verzi în piata, pretul scade pâna la limita minima, iar sprijinul se înjumataseste automat.
Citeste articolul integral pe capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!