De ce pleaca romanii din tara?
Motivul principal pentru scaderea populatiei din România este migratia, sustin specialistii. Românii pleaca peste hotare în cautarea unor salarii mai bune.
De ce suntem mai putini decât în anul 2002; care e motivul pentru care a crescut populatia în judetul Ilfov; care este cea mai educata minoritate etnica din România si de ce la orase traiesc mai multi credinciosi decât la sate? Sunt doar câteva dintre întrebarile la care va raspunde serialul „România la radiografie”, o analiza detaliata a rezultatelor ultimului recensamânt, ce va fi publicat de „Adevarul” în urmatoarea saptamâna.
Rezultatele ultimului Recensamânt al Populatiei arata faptul ca în România au mai ramas doar 20,1 milioane de persoane. Asta în conditiile în care potrivit recensamântului din 1989 tara noastra avea 23,1 milioane de locuitori. Motivul pentru care populatia s-a împutinat este sporul natural negativ, dar mai ales migratia fortei de munca. „Daca scaderea sporului natural nu a fost o surpriza, având în vedere ca fusese legalizat avortul, faptul ca acum împutinarea populatiei vine în proportie de peste 75% din cauza migratiei este neasteptat”, explica presedintele Institutului National de Statistica, Tudorel Andrei.
La rândul lui, sociologul Alfred Bulai sustine ca guvernantii ar fi trebuit sa înteleaga în ce fel ne afecteaza ca natiune scaderea natalitatii si sa adopte politici pronatalitate.
„Mai putini oameni într-o tara înseamna în primul rând mai putina forta de munca, noi ca natiune nu mai avem aceeasi forta. Dar niciodata în 20 de ani nu s-a preocupat vreun guvern din România de starea natalitatii. Nici nu cred ca a fost trecuta problema pe vreo lista de prioritati”, explica Alfred Bulai.
În ceea ce priveste problema migratiei, sociologul sustine ca pot fi dezvoltate politici publice pentru acest fenomen. „Migratia a aparut în ultimii sase, sapte ani, iar România nu e singura tara care s-a confruntat cu aceasta problema. Deja au gasit altii rezolvari, noi trebuie doar sa le preluam. Dar pentru asta, trebuie sa fim cu adevarat preocupati de problema”, arata Bulai.
727.500 de persoane care au raspuns chestionarului recenzorilor sunt plecate în strainatate. „Aceasta cifra reprezinta însa doar 30% din cifra reala”, sustine presedintele Institutului National de Statistica. Acesta îsi bazeaza afirmatia pe faptul ca familii întregi din România sunt plecate peste hotare, iar la momentul efectuarii Recensamântului nu era nimeni la acestea acasa care sa poata oferi date despre cei plecati. „Mai mult, noi nu avem toate sursele administrative pentru a verifica numarul exact al celor plecati. Gânditi-va doar câti dintre românii care muncesc în strainatate fac asta pe baza unui contract legal si atunci o sa întelegeti subevaluarea noastra. În acest moment nu avem toate sursele administrative pentru a da o statistica exacta a celor plecati. Cifrele cele mai apropiate de realitate sunt cele oferite de Eurostat, potrivit carora aproximativ 2,2 milioane de români locuiesc în strainatate”, sustine Tudorel Andrei. Cu toate acestea, reprezentantii INS ne asigura ca vom avea o statistica exacta a românilor plecati în strainatate, pâna în octombrie anul acesta.
Cei mai multi români sunt plecati în Spania si Italia
Odata ce familiile tinere ajung în strainatate, îsi gasesc de lucru si apuca sa aiba un copil acolo, cu siguranta nu se vor mai gândi sa se întoarca, explica Alfred Bulai. „Nu au de ce. Copiii lor învata limba nativ, se integreaza în sistemul lor de educatie si se pregatesc pentru o altfel de viata. Oamenii aia nu se mai întorc. Celor ca ei trebuie sa le cream noi oportunitati de angajare în România si sa le promitem o viata decenta. De-abia atunci nu vor mai pleca”, sustine Bulai.
Potrivit rezultatelor Recensamântului, cei mai multi români aleg ca tara de destinatie Italia sau Spania si provin din judetele Bacau, Caras-Severin, Neamt sau Suceava. „Acestea sunt tari în care exista comunitati bine dezvoltate de români si nu e surprinzator ca multi dintre cei care care îsi doresc sa emigreze se orienteaza catre Italia sau Spania. Daca pâna la 30 de ani pleaca la munca deopotriva si barbati si femei, cifrele arata clar ca numarul barbatilor pâna în 45 de ani care muncesc în strainatate îl depaseste pe cel al femeilor, pentru ca la aceasta vârsta femeile ramân în tara cu copiii uneori. Pe urma, observam un lucru mult mai interesant: numarul femeilor care au peste 50 de ani si muncesc în strainatate îl dubleaza pe cel al barbatilor de aceeasi vârsta”, arata presedintele INS.
Femeile care au peste 50 de ani pleaca menajere
Motivul este elementar: strainii cauta muncitori în putere, care sa poata lucra în constructii sau în agricultura, si atunci prefera sa angajeze barbati tineri. Dar tot strainii cauta femei de încredere care sa le poata îngriji copiii, explica sociologul Alfred Bulai. „Si cine altcineva ar putea avea grija mai bine de copii decât o românca care a facut lucrul asta toata viata? Ca menajera sau baby-sitter, o femeie din România va tine mult mai ieftin o casa, în conditiile în care preturile pentru astfel de servicii acolo sunt imense. O batrânica din Moldova, care iubeste copiii ca îi aduc aminte de nepoti si care mai face si o mâncare de n-a vazut strainul de când a venit el pe lume, va fi întotdeauna mana cereasca”, a explicat sociologul. Alina Brebenel, adevarul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!