Ce isi propune Livia Stanciu in noul mandat la ICCJ: Continuarea masurilor pentru accelerarea solutionarii cauzelor de coruptie la nivel inalt
Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ), Livia Stanciu, îsi propune, în proiectul de management pentru un nou mandat la sefia ÎCCJ, continuarea masurilor organizatorice în scopul accelerarii solutionarii cauzelor de coruptie la nivel înalt.
În acest sens, initiativa Liviei Stanciu vizeaza atât Sectia penala, cât si Completele de cinci judecatori ale Instantei Supreme, precum si luarea de noi masuri organizatorice în contextul punerii în aplicare a noului Cod penal si a noului Cod de procedura penala.
În debutul proiectului, Livia Stanciu arata ca mandatul sau, exercitat în perioada septembrie 2010 – august 2013, are ca principale caracteristici: trecerea la evaluari pozitive ale ÎCCJ în Rapoartele Comisiei Europene si mentinerea acestora, consolidarea institutionala, solutionarea cauzelor de coruptie la nivel înalt, asigurarea functionarii recursului în interesul legii ca principal mecanism de unificare a jurisprudentei, punerea în aplicare a noului Cod civil si a noului Cod de procedura civila.
Ea sustine ca obiectivele mandatului început în 2010, alaturi de cele înscrise în prezentul proiect, trebuie continuate în urmatorii trei ani pentru consolidarea tuturor rezultatelor ÎCCJ.
Seful ÎCCJ arata ca, în mandatul sau, la nivelul Sectiei penale a fost acordata o prioritate speciala dosarelor de coruptie la nivel înalt în care termenul de prescriptie era cel mai apropiat si dosarelor înregistrate în perioada 2007-2008, termenul de prescriptie fiind calculat în fiecare cauza în scopul de a se evita împlinirea acestuia.
Tot ca rezultat al masurilor organizatorice privind dosarele de coruptie la nivel înalt în care Directia Nationala Anticoruptie a emis rechizitoriul, Livia Stanciu precizeaza ca, în perioada septembrie 2011-iunie 2012, au fost stabilite 355 de termene în cauze judecate în prima instanta de Sectia penala, iar în perioada septembrie 2012-iulie 2013 – 121 de termene în cauze judecate în prima instanta de Sectia penala si 84 termene judecate în recurs de Completele de 5 judecatori.
De asemenea, în proiect este prezentata si o statistica a cauzelor de coruptie la nivel înalt solutionate: Sectia penala în prima instanta – 2010 ( 2 cauze), 2011 (15 cauze), 2012 (20 cauze), 2013 – pâna la 1 august (6 cauze); Completul de 9 judecatori definitiv – 2011 (4 cauze); Completul de 5 judecatori definitiv – 2011 (5 cauze), 2012 (12 cauze ), 2013 pâna la 1 august – (11 cauze).
Potrivit documentului, presedintele ÎCCJ a asigurat, pe întreaga a mandatului, organizarea activitatii Completelor de 5 judecatori si a prezidat, în conformitate cu dispozitiile legale, un Complet de 5 judecatori în materie penala, care a solutionat, în perioada 2011- 2013 (pâna la 1 august), 14 cauze de coruptie la nivel înalt.
Livia Stanciu subliniaza ca, în calitate de reprezentant al puterii judecatoresti si ca membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, va sustine si pe viitor toate demersurile care au ca scop apararea independentei justitiei, eficienta sistemului judiciar si asigurarea functionarii corespunzatoare a acestuia, în special, în contextul punerii în aplicare a noilor coduri.
Un alt obiectiv al magistratului este reorganizarea ÎCCJ si transformarea instantei supreme într-o veritabila instanta de casatie, precum si implicarea activa în dezbaterile privitoare la revizuirea Constitutiei si promovarea proiectului legii proprii a instantei supreme.
În domeniul unificarii jurisprudentei, judecatoarea îsi propune continuarea implementarii masurilor organizatorice, prin buna organizare a Completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin solutionarea, motivarea si publicarea în termen a deciziilor si continuarea solutionarii recursurilor în interesul legii în termen, precum si elaborarea de Ghiduri privind individualizarea pedepselor referitoare la alte categorii de infractiuni.
Referitor la Mecanismul de Cooperare si Verificare, Livia Stanciu are ca obiective elaborarea rapoartelor de progres ale ÎCCJ si pregatirea si organizarea la înalte standarde de profesionalism a vizitelor expertilor Comisiei Europene.
În ceea ce priveste asigurarea spatiului necesar desfasurarii activitatii instantei supreme si a finantarii, sunt mentionate ca prioritati: transpunerea în fapt a demersurilor presedintelui ÎCCJ, comune cu reprezentantii puterii executive, pentru asigurarea unui nou sediu si mutarea instantei supreme în 2014 în noul sediu convenit, în scopul asigurarii conditiilor necesare pentru punerea în aplicare a noilor coduri; asigurarea finantarii corespunzatoare a ÎCCJ; derularea calendarului de preluare a bugetului instantelor judecatoresti, a tuturor etapelor pe care le presupune acest proces.
„Toate obiectivele noului mandat de presedinte al ÎCCJ, prezentate anterior, vor constitui un imperativ al viitoarei mele activitati, fiind pe deplin constienta ca de îndeplinirea acestora depinde modernizarea si consolidarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României”, sustine Livia Stanciu, în proiectului de management.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat, joi, lista cu judecatorii care s-au înscris pentru functiile de conducere de la Înalta Curte de Casatie si Justitie (ÎCCJ). Livia Stanciu, actualul presedinte al ÎCCJ, este singurul candidat pentru sefia Instantei Supreme.
Potrivit site-ului CSM, pentru cele doua functii de vicepresedinte al ÎCCJ s-au înscris patru judecatori, respectiv Rodica Aida Popa, care în prezent ocupa aceasta functie, Iulian Dragomir, Nela Petrisor si Cristina Tarcea.
Pentru functia de presedinte al Sectiei I Civile a ÎCCJ este o singura candidatura, cea a Laviniei Curelea.
De asemenea, CSM a publicat si proiectele de management ale candidatilor. Candidaturile vor fi analizate în perioada 9 -10 septembrie.(AS-autor: Madalina Cochinescu, editor: Florin Marin), agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!