Facilitati fiscale cerute Guvernului, de catre proprietarii combinatelor metalurgice
Proprietarii combinatelor metalurgice din România cer Guvernului reducerea impozitului pe profitul reinvestit, impozit diferentiat pentru câstigurile din exporturi, acces la contracte pe termen lung la energie si gaze naturale.
Printre solicitarile adresate de companiile metelurgice Ministerului Economiei se numara scaderea impozitului pe profitul reinvestit, aplicarea impozitului diferentiat pentru profitul realizat din export, acordarea de facilitati la taxele de racordare la utilitati si infrastructura pâna la recuperarea integrala a investitiilor specifice, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.
De asemenea, industria metalurgica solicita transferarea unei parti din impozitarea pe forta de munca spre impozitarea consumului de resurse materiale si energetice.
„O propunere la fel de interesanta se refera la exceptarea consumatorilor industriali, care consuma mai mult de 150 GWh energie electrica pe an, de la plata taxei pentru energia regenerabila pentru tot consumul lor de energie electrica, urmând ca acestia sa plateasca maxim 0,50 Euro/MWh pentru certificatele verzi pe toata perioada aplicarii schemei de sprijin pentru energia regenerabila”, potrivit comunicatului.
Reprezentantii celor mai mari combinate din România au cerut de mai multe ori Guvernului sa reduca ajutorul de stat acordat producatorilor de energie din surse regerabile, acuzând costurile ridicate înregistrate la achizitionarea electricitatii.
Companiile metalurgice solicita facilitati fiscale pentru firmele care dezvolta si integreaza în produsele finale românesti complexe, cum ar fi autoturismele, echipamentele de telecomunicatii sau cele industriale.
De asemenea, companiile din sector cer Ministerului Economiei sa modifice legislatia pentru a le permite sa aiba contracte pe termen lung, în special la energie electrica si gaze naturale. Legislatia actuala prevede ca acordurile pentru vânzarea-cumpararea electricitatii trebuie realizate pe bursa de profil OPCOM.
Astfel de contracte pe termen lung la electricitate au fost denuntate anul trecut de administratorul judiciar al Hidroelectrica, care a aratat ca din astfel de acorduri compania de stat a pierdut 1,5 miliarde de euro.
Alte facilitati fiscale au mai fost cerute pentru firmele care angajeaza personal din promotiile curente, precum si introducerea doctoratelor industriale.
Metalurgistii au propus si înfiintarea unui minister sau a unui departament al industriei prelucratoare, precum si crearea unui centru national de tehnologii si materiale avansate.
Ministerul Economiei încearca sa faca o strategie de competitivitate a României, iar în acest sens a avut, în perioada 9 aprilie – 29 mai, consultari cu 250 de companii si asociatii din 24 de industrie.
Companiile din România au produs anul trecut 3,4 milioane tone de otel brut, cu 32% mai putin fata de nivelul de 5 milioane tone înregistrat în 2008. În acest sector lucrau la sfârsitul anului trecut 32.800 de angajati, cu 30% mai putini fata de 2008.
Industria metalurgica româneasca este integral privatizata, iar ponderea capitalului strain este de aproximativ 80%. Anul trecut, combinatele de profil din România au acoperit 11% din exporturile tarii.
Cele mai importante companii din sector sunt Alro Slatina, controlata de grupul Vimetco al omului de afaeri rus Vitali Masitki, ArcelorMittal Galati, din grupul ArcelorMittal al miliardarul indian Lakshmi Mittal, si fostele combinate ale grupului rus Mechel, cumparate de cetatenii rusi Chumakov Victor si Chumakova Svetlana. Carol Dan, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!