Despre datoria externa de aproape 100 de miliarde de euro a Romaniei – Opinie Cristian Hostiuc

 

Datoria externa a României, atât a statului, cât si a sectorului privat, a fost de 98 miliarde de euro la jumatatea anului, conform datelor BNR. Acum 23 de ani datoria era zero. Cine a facut aceasta datorie externa? Cine este responsabil de ea?

DatoriiAm un amic care ma bombardeaza încontinuu cu sms-uri, ca sa-mi semnaleze cum fura politicienii aceasta tara, cum s-a ales praful de industria lui Ceausescu, cum indienii de la Sidex au îngropat combinatul, cum rusii au devalizat combinatele siderurgice si au luat tehnologia de la Târgoviste si au dus-o în alta parte, cum austriecii de la Petrom cara profitul din România, cum importam mâncare când România ar putea sa hraneasca toata Europa, cum tradatorii de guvernanti au vândut tara pe nimic si tot asa… Printre constatarile lui s-a aflat si datoria externa. La un moment dat a citit undeva ca datoria externa a ajuns la 100 de miliarde de euro si nu-i venea sa creada. Ceausescu a lasat tara fara datorii si cu o rezerva de 2 miliarde de dolari, iar astia au facut 100 de miliarde. Ar trebui împuscati, era concluzia lui. Dar cine sunt astia?

Amicul meu are un business de import, de câteva milioane de euro pe an, cu o marja de 10-20%. Acum îi merge mai prost, din cauza pietei pe care activeaza si din cauza economiei, unde recuperarea banilor este o corvoada, iar tepele sunt la ordinea zilei. Înainte de criza îi mergea mai bine, dar nici acum nu se plânge. La un moment dat l-am întrebat: daca totul merge asa prost, daca toti au furat tara, de unde are el bani, valuta, sa faca importuri. Si nu de azi de ieri, ci de aproape 20 de ani. Cum de unde are valuta? De la banca. Are lei în cont, da ordine bancii sa-i faca schimbul valutar si sa-i plateasca factura. De import. Si banca de unde are valuta? Pai nu stiu. Niciodata nu-si pusese aceasta problema. El stia doar ca are lei, si ca banca îi da valuta. Restul nu-i treaba lui si nu l-a interesat niciodata.  Dar banca pentru a avea valuta pentru ca el sa faca importul trebuia sa se împrumute de undeva de euro sau sa gaseasca un exportator care sa-i dea valuta sau sa fie un investitor strain care a venit cu valuta si a schimbat-o în lei sau sa se duca la BNR si sa ia euro. Cu exceptia exportatorului, undeva pe acest lant se creeaza o datorie. Externa. Fie ca o creeaza banca (bancile au datorii externe de 20 de miliarde de euro), fie ca BNR da din rezerva valutara care s-a constituit, fie prin împrumuturi, cum ar fi de la FMI, fie din rezervele minime ale bancilor pe care trebuie sa le depuna la BNR, fie din ceea ce împrumuta Ministerul Finantelor în valuta, fie din excedentele fluxurilor financiare (cum ar fi remiterile – banii adusi în tara de românii care muncesc în strainatate). În esenta, prin importul pe care îl face amicul meu a creat o datorie undeva. Din cele 98 de miliarde de euro, datoria externa la jumatatea anului, din care 64% este privata, iar restul apartine statului.  Din datoria privata de 63 miliarde de euro, el a creat prin importurile facute de-a lungul anilor cel putin 25 milioane de euro. Sau pentru el un român a spalat WC-urile în Spania, trimitând apoi euro acasa, sau o companie româneasca – cum ar fi producatorul de mobila Aramis Invest sau cele straine cum ar fi Arcelor Sidex Galati sau OMW Petrom sau Dacia sau Continental Timisoara – face un export si aduce apoi valuta în tara, sau se face o privatizare pe valuta, sau un investitor strain a cumparat ceva în România, sau a început o afacere sau ne da FMI-ul bani ca sa sustina rezervele valutare, ca sa salveze sectorul privat si sa nu explodeze cursul, pentru ca i-ar aduce la sapa de lemn pe toti cei care s-au împrumutat în valuta, fie persoane fizice fie companii. Când România a luat 20 de miliarde de euro de la FMI, Isarescu si Basescu trebuia împuscati. Când creste cursul cu 5%, iar marja de profit a amicului meu scade, ca nu se complica cu hedging valutar, Isarescu este înjurat non stop ca nu tine cursul. Dar din ce sa tina cursul daca el este importator si în loc sa cumpere marfa de aici, de la Slatina, prefera sa ia de la chinezi sau de la nemti. Când l-am întrebat prima data daca România produce mai mult decât pe vremea lui Ceausescu, raspunsul lui a fost categoric: nu! Produceam mai mult atunci. Aveam industrie, aveam exporturi, nu importuri ca acum când suntem o piata de desfacere pentru altii, aveam agricultura. Si atunci, l-am întrebat, cum îsi explica ca are valuta, fara probleme la orice ora, ca sa faca importuri? Daca România nu mai are industrie, atunci nu are nici exporturi. Dar exporturile au crescut de cinci ori fata de 1989, de la 10 miliarde de dolari la 45 de miliarde de euro (50 de miliarde de dolari). Iar în criza exporturile au dus greul sustinând cresterea economica.

PIB-ul, valoarea adaugata în economie, a crescut de la 40 de miliarde de dolari la 135 de miliarde de euro (175 miliarde de dolari), deci de 4,5 ori, iar totul cu 4,3 milioane de salariati (3,1 milioane la privat), fata de 8 milioane pe vremea lui Ceausescu (numai 800.000 lucrau în aparatul de stat, fata de 1,2 milioane acum). Importurile au crescut de la 8 miliarde de dolari la 52 de miliarde de euro (67 miliarde de dolari). Iar el este un importator. Rezerva valutara a BNR a crescut de la 2 miliarde de dolari în 1989 la 33 de miliarde de euro (43 de miliarde de dolari).

Daca cineva vrea un BMW, undeva pe lant se creeaza o datorie în valuta, pentru ca aceasta marca sa fie platita. Daca porti un tricou Lacoste, adus din Franta, s-a facut un import si cineva l-a platit, poate prin crearea unei datorii externe. Când ceri chelnerului stând picior peste picior o Corona automat se face un import si imediat o datorie externa.

60% din împrumuturile luate în România, fie de catre companii, fie de catre persoane fizice, sunt în valuta. Iar bancile, la rândul lor, s-au împrumutat în afara pentru a putea onora cerintele clientilor. Anul trecut în pauza uneia dintre emisiunile Dupa 20 de ani de la PRO TV,  am discutat problema datoriei externe cu unul dintre invitati: Romeo Dunca, un om de afaceri din Timisoara care are o firma de transport cu câteva sute de camioane. Si el era foarte nervos ca economia s-a prabusit, ca totul merge prost, ca nu mai avem fabrici, ca se producea mai bine înainte, ca oamenii aveau ce munci, ca aveam exporturi, ca datoria externa a ajuns la 100 de miliarde. Tin minte ca l-am întrebat cu ce masina merge. Era marca din import, Mercedes. Camioanele cu care transporta marfa de unde sunt? Din import. Si de unde a avut valuta pentru a face acel import? De la banca. Si banca de unde îi are? Aici se rupea filmul. Nu se gândise ca o parte din datorie el a facut-o indirect prin achizitia acelor camioane de afara.

Citeste mai departe pe zf.ro

Cuvinte cheie: , , , ,

 

Niciun comentariu

Adaugă părerea ta!

Adaugă părerea ta


 

Distribuie