Presedintele Federatiei Serviciilor de Securitate din România: Exista o bursa a ponturilor în piata hotilor
Numarul infractiunilor de genul spargerilor de locuinte si furturilor din magazine pare sa fie în crestere, în opinia lui Gabriel Mihai Badea, presedintele Federatiei Serviciilor de Securitate (FSS) din România, care ne-a spus, într-un interviu, ca hotii se întorc din strainatate cu mai multa experienta si chiar dispun de tehnologie moderna.
„Daca la un moment dat era o mare discutie despre hotii români care clonau cardurile strainilor, acum acesti infractori încep sa vina si spre noi”, ne-a declarat domnul Badea. De asemenea, domnia sa spune ca, în ceea ce priveste spargerile de locuinte, dintotdeauna a existat chiar o „bursa a ponturilor”, hotii facând schimb de experienta si informatii în interiorul puscariilor, unde se spune ca unii dintre ei duc un trai mai bun decât cel de acasa.
Reporter: Din toate incidentele care au avut loc în ultima vreme, pare ca infractionalitatea a crescut, în tara noastra. Asa este?
Gabriel Badea: Într-adevar, este o aparenta de crestere a infractionalitatii, dar care nu este neaparat confirmata de statistici. Infractiunile de genul spargerilor de locuinte, furturilor din magazine sunt situatii care au impact direct si puternic asupra oamenilor si de aici perceptia opiniei publice ca lucrurile au degenerat.
Reporter: Foarte recent au avut loc furturi de bunuri din casetele de valori de la banci. Cum s-a ajuns aici?
Gabriel Badea: Furturile din casetele de valori întotdeauna au constituit un subiect controversat. Când este vorba despre o banca, pare si mai surprinzator, însa trebuie stiut ca astfel de infractiuni au avut loc si în alte tari, cu mult înainte sa se întâmple la noi. La capitolul infractionalitate, se pare ca România este putin defazata. Infractiuni care aveau mare impact în alte tari cu ani în urma, respectiv furturile din bancomate sau din casetele de valori ale bancilor, la noi au ajuns în actualitate doar în ultimul timp. Hotii vin din strainatate cu mai multa experienta în astfel de infractiuni, au acces la tehnologia moderna si gasesc si teren propice, pentru ca, neefiind înca expusi la astfel de acte, românii nu si-au luat masuri de protectie corespunzatoare.
De exemplu, daca la un moment dat era o mare discutie despre hotii români care clonau carduri prin alte tari, acum acesti hoti încep sa se orienteze si spre „piata interna”.
În ceea ce priveste atacurile împotriva bancilor, trebuie observat ca si aici avem uneori un deficit de securitate. În primul rând, bancile sunt institutii care urmaresc realizarea unui profit, iar acesta se face de multe ori si prin reducerea costurilor.
Bancile din tara noastra s-au extins oarecum nesustenabil în ultimii ani – la orice pas vedem o sucursala bancara -, iar extinderea numarului de sucursale înseamna si costuri de securitate crescute. Dar când activitatea se reduce si vine vorba de scaderi de costuri, de multe ori, din pacate, scaderile încep cu costurile de securitate.
Reporter: Cu alte cuvinte, pot exista situatii în care masurile de securitate luate de anumite banci sa nu fie suficiente?
Gabriel Badea: Nu este vorba numai de banci, dar întotdeauna au existat discutii vizavi de asigurarea unui nivel suficient de securitate si de costurile pe care le presupune acest lucru. Trebuie stiut ca, în conformitate cu legislatia în vigoare, orice detinator de bunuri si valori trebuie sa-si ia cele mai potrivite masuri de securitate, respectiv sa se comporte responsabil în legatura cu proprietatea sa, pentru ca aceasta proprietate lasata nesecurizata sa nu atraga raufacatorii, devenind, astfel, un factor generator de infractionalitate.
Pentru ca adoptarea masurilor de securitate sa se faca pe niste obiective conform ultimelor modificari legislative, s-a impus necesitatea efectuarii unor analize de risc. Aceste analize ar trebui facute de evaluatori de risc care sa detina competentele necesare.
Astfel, orice institutie, agent economic, inclusiv bancile, trebuie sa-si ia masurile de securitate în baza aces¬tor evaluari.
Din pacate, înca nu exista standard ocupational pentru aceasta ocupatie si, prin urmare, evaluatorii de risc existenti, desi trec printr-un filtru al politiei si, în general, sunt persoane cu experienta, totusi suntem înca într-o faza de tranzitie în implementarea prevederilor legale în legatura cu analizele de risc.
În aceste conditii, politia a întocmit o comisie si, pe baza de interviu, a fost realizat un registru national al evaluatorilor, pâna la intrarea în atributii a centrelor de formare profesionala care vor pregati evaluatori de risc calificati conform legii.
Oricum, subiectivismul în aprecierea nivelului de securitate care trebuie adoptat la un moment dat nu este eliminat în totalitate prin aceasta completare legislativa, pentru ca se da, totusi, posibilitatea ca aceste analize de risc sa fie facute nu numai de evaluatori independenti, ci si de evaluatori interni, care, în principiu, pot fi subiectivi.
De asemenea, exista neconcordante între legea de baza, respectiv Legea 333/2003 modificata si norma de aplicare HG 301/2012, neconcordante ce pot fi speculate de cei care ar dori, la un moment dat, sa se sus¬traga de la obligatiile legale.
Citeste interviul integral pe bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!