Privatizarea CFR Marfa, la un pas de esec? Ce scenarii sunt posibile
Ping-pong-ul între Palatul Victoria si Palatul Cotroceni cu vânzarea pachetului de 51% din CFR Marfa risca sa conduca la o noua privatizare esuata, dupa fiascoul Oltchim din 2012. Cheia pasarii responsabilitatii între premier si presedinte pentru un eventual esec si a delimitarii de acesta este conditia pusa pâna acum ferm de FMI înaintea încheierii unui nou acord de tip preventiv: semnarea contractului. Delegatia FMI, CE si a Bancii Mondiale a cerut de altfel, imediat dupa sedinta de Guvern, o întâlnire cu Victor Ponta, Daniel Chitoiu si Liviu Voinea care a durat mai bine de doua ore, nefiind însa anuntata public.
Ca aceasta a fost constant una din conditiile FMI o spune, pentru gândul, fostul ministru Relu Fenechiu, revocat recent din functie. „FMI a cerut la ultima întâlnire cu colegii din minister semnarea în cel mai scurt timp a contractului. Sper ca presedintele sa aiba responsabilitate si sa dea o pozitie oficiala a CSAT”, a comentat Fenechiu dupa ce premierul Victor Ponta a anuntat aprobarea în sedinta de Guvern a conditiilor de vânzare sub rezerva avizarii de CSAT pâna pe 23 septembrie.
Noua tactica a Guvernului a fost pusa în practica în prima zi de concediu a presedintelui Traian Basescu, aflat deja la Neptun. În lipsa lui Basescu la Cotroceni, purtatorul sau de cuvânt, Bogdan Oprea a parat sustinând ca „ar fi o ilegalitate ca CSAT sa se pronunte pe contracte de privatizare” si ca „Ponta încearca sa fuga de responsabilitate”.
În aceste conditii, deznodamântul l-a dat tot Ponta: „Daca nu se discuta în CSAT, pica. Ce se se întâmple?”. Fenechiu spune însa ca, la plecarea de la Ministerul Transporturilor, avea un plan B pentru cazul anularii privatizarii. Solutiile sale: „reluarea privatizarii în cel mai scurt timp, multi din cei care au crezut ca mimam o privatizare sunt interesati” sau pastrarea în portofoliul statului cu conditia mentinerii deciziei de stergere a datoriilor si a pastrarii actualei conduceri. „Altfel va fi vânduta la fier vechi. Stiti cât se va obtine? Vreo 70 de milioane de euro”, spune fostul ministru.
Tactica lui Ponta si raspunsul lui Basescu
Presat de Basescu sa îsi asume politic privatizarea CFR Marfa, în timpul interimatului la Transporturi, Ponta a semnat astazi Hotarârea de Guvern „pentru aprobarea elementelor principale ale contractului de vânzare-cumparare de actiuni între Statul Român, prin Ministerul Transporturilor, în calitate de vânzator, si Societatea Comerciala Grup Feroviar Român SA, în calitate de cumparator” pentru 51% din CFR Marfa.
A pus însa o conditie. „Daca tot vorbeste presedintele, sa-i dam atributii”, a justificat el mutarea de a cere avizul CSAT, neobisnuita prin faptul ca avizele actelor normative se dau, potrivit legii CSAT, înainte si nu dupa aprobarea Hotarârilor de Guvern.
Mai mult, asa cum apare în textul HG, nepublicat înca de Guvern, „avizul este conditie de semnare”, a explicat pentru gândul Cristian Ghibu, secretarul de stat care gestioneaza Ministerul Transporturilor în timpul interimatului si care a înaintat actul normativ pe masa Guvernului.
Astfel, „în 60 de zile trebuie încheiat contractul. Daca CSAT se opune nu va fi semnat deloc. Daca da aviz, va fi semnat imediat”, a ttradus Ponta tactica Guvernului, invocând ca temei legal „noua lege a CSAT”. Legea este însa aceeasi din 2002 si prevede ca CSAT are, parintre atributii, avizarea „proiectelor de acte normative initiate sau emise de Guvern”, nu si actele dupa aprobare.
Aceeasi lege i-a fost „recomandata” în replica, lui Victor Ponta de purtatorul de cuvânt al presedintelui, Bogdan Oprea. „Va afla ca CSAT are atributii strict privind securitatea nationala, si nu are nicio atributie financiar-economica în baza careia sa poata aviza contracte comerciale sau contracte de privatizare”, spune Oprea, aratând ca „Victor Ponta, asa cum ne-a obisnuit, încearca sa fuga, din nou, de responsabilitate”.
În acceptiunea presedintiei, „ar fi o ilegalitate ca CSAT sa se pronunte pe acest contract de privatizare”. Asa ca îl rugam respectuos pe domnul prim-ministru Victor Ponta sa nu astepte avizul CSAT dupa derularea procesului de privatizare pentru ca domnul presedinte Traian Basescu nu va accepta sa încalce legea. Singurii care poate decide asupra acestui contract sunt ministrul interimar al Transporturilor, domnul Victor Ponta, prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor Ponta, si Guvernul Victor Ponta. Domnul Traian Basescu, spera ca domnul prim-ministru Victor Ponta sa nu genereze un nou episod tip «Oltchim» cu ocazia privatizarii CFR Marfa”, i-a transmis Oprea mesajul Basescu.
Primul scenariu: CSAT intra în jocul lui Ponta
Cu actul normativ emis si incluzând conditia avizului, Guvernul va trimite însa HG la Cotroceni. Aici, adresa oficiala va fi analizata de Secretariatul CSAT si propusa sau nu pentru includerea pe ordinea de zi a sedintei ordinare din septembrie. Decizia îi apartine însa presedintelui CSAT care este seful statului. Primele semnale sunt mai degraba negative.
În cazul putin probabil în care CSAT ar considera însa ca exista o baza legala pentru discutarea contractului înainte de semnare, deznodamântul este greu de anticipat.
„CSAT are mai multe variante: poate sa spuna ca procedura a respectat sau nu strategia de porivatizare; sau ca în cele sase luni (de la aprobarea strategiei în CSAT, n.red.) au intervenit elemente noi si considera ca nu mai e bine sa o privatizam; sau cu argumente, poate secrete, sa spuna ca acest grup care a câstigat nu are capacitatea de a dezvolta CFR Marfa”, estimeaza Relu Fenechiu, implicat pâna acum doua saptamâni în privatizarea CFR Marfa.
De ce CSAT? „Pentru ca presedintele e primul om în stat, a semnat strategia de privatizare a CFR Marfa, iar acum face afirmatia publica – si are greutatea unui presedinte – ca nu a fost corecta procedura, ca nu e bun câstigatorul. Iar deciziile se iau pe documente, nu pe declaratii la ore de mare audienta. Daca spune ca nu e în regula, s-ar putea sa nu primim un raspuns de ce, sa fie secret, dar stim ca e responsabilitatea cuiva”, justifica liberalul, politic, gestul fostului sau sef din Guvern.
Al doilea scenariu: CSAT nu pune avizul pe ordinea de zi
Fie ca se va programa, fie ca nu, o sedinta a CSAT pâna pe 23 septembrie, când expira termenul de semnare dat de hotarârea de Guvern, presedintele poate ignora pâna la acea data cererea venita doin partea lui Ponta.
Singurele constrângeri legale sunt reunirea CSAT la fiecare trei luni – ultima sedinta având loc în iunie -, temele de discutie fiind însa alegerea exclusiva a lui Basescu.
Daca pâna pe 23 septembrie nu va exista un aviz, vânzarea catre GFR se anuleaza automat, sea arata în aceeasi hotarâre de Guvern: „Daca finalizarea nu va avea loc, independent de orice culpa a Cumparatorului, într-o perioada de maxim 60 de zile calendaristice de la data intrarii în vigoare a prezentei Hotarâri, contractul se desfiinteaza de plin drept fara a mai fi necesara punerea în întârziere si fara orice alta formalitate prealabila si fara interventia instantei”.
„Ar trebui ca presedintele sa convoace un CSAT de urgenta. Nu implica niciun cost, fata de referendumurile cu care ne tot ameninta. Poate sa-l faca si la noapte, la Neptun”, crede Relu Fenechiu.
Al treilea scenariu: ratarea privatizarii.”Ori vindem altcuiva, ori pastram compania cu datoriile sterse, ori o dam la fier vechi”
Guvernul are însa variantele pregatite si pentru ratarea privatizarii, cel mai probabil scenariu în noile conditii. Fostul ministru liberal a explicat pentru gândul ca, din informatiile pe care le-ar fi obtinut ulterior declansarii procedurii, „mai multe companii care au crezut ca doar mimim privatizarea s-ar fi însris”.
„Eu, pâna pe 12 iulie, cât am fost la Minister, ma gândeam la doua variante. Prima: reluarea procedurii de privatizare în termenul cel mai scurt. Din informatiile pe care le-am avut ulterior, mai multe companii nu au crezut ca noi chiar vrem sa privatizam CFR Marfa. Au crezut ca mimam o privatizare si multi nu s-au înscris, dar ar fi interesati”, prezinta el alternativa.
A doua varianta de sertar: „În conditiile în care as fi ramas la minister si actuala echipa de la conducerea CFR Marfa ar fi ramas sa conduca, si daca s-ar pastra conditiile de azi, adica o companie fara datorii istorice, am convingerea ca într-un an se poatea duce compania pe profit. Dar trebuie sa existe aceste doua conditii: sa nu ne taiem craca de sub picioare si sa-i repunem datoriile în cârca si sa nu existe presiuni de niciun fel asupra conducerii”, spune Fenechiu.
Potrivit fostului ministru, statul ar putea considera în continuare datoriile ca fiind sterse fara asimilarea ajutorului de stat. „Comisia Europeana ne-a spus ca nu ar fi si nu a facut nicio legatura cu privatizarea. Si daca ar fi sa alegem aceasta cale, ar trebui statul român sa se bata pentru CFR sa ramâna cu datoriile sterse. Altfel va fi vânduta la fier vechi si stiti cât se va obtine? Înmultiti 30.000 de vagoane cu 12-14 tone si cu 200 de euro. Vreo 70 de milioane de euro”, calculeaza Fenechiu.
Istoricul unei privatizari cu emotii
Privatizarea CFR Marfa a fost asumata în acordul cu FMI, ca intentie, de Guvernul Mihai Razvan Ungureanu. Ajuns la Palatul Victoria, cabinetul Ponta I a facut o prima strategie de privatizare, a inclus-o într-un proiect de HG si a trimis-o, în septembrie 2012, pentru avizare la CSAT. Prima strategie a fost însa respinsa. „CFR Marfa a fost respins la privatizare pentru ca se propunea privatizare cu strigare, ca la Oltchim. Or, sa vii sa vrei sa validezi cea mai riscanta varianta de privatizare pentru o companie de talia CFR Marfa mi s-a parut inadmisibil. Deci, CFR Marfa este o companie care poate fi privatizata, dar nu prin privatizare cu strigare. O vad cu un investitor strategic, o mare companie feroviara europeana, va opera pe teritoriul României, o companie care sa îi ridice valoarea ca si companie”, a explicat ulterior Basescu, loa solicitarea gândul, motivele respingerii.
În februarie 2013, Guvernul Ponta II a înaintat un nou proiect de hotarâre, modificând strategia. Palatul Cotroceni si-a dat atunci avizul, cerând „un investitor strategic”. „Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a avizat acest proiect solicitând privatizarea cu un investitor strategic si respectarea obligatiilor pe care „C.F.R. Marfa” – S.A. le are fata de MApN, NATO si alte structuri de securitate”, se arata în comunicatul trimis dupa sedinta CSAT din 5 februarie.
Conditiile stabilite atunci: cumpararea de catre un investitor strategic, respectarea obligatiilor fata de NATO, garantie de participare de 10 milioane de euro, licitatie cu plic închis si câstigator desemnat pâna în iunie 2013.
Pe 22 iulie, în conditiile întârzierii unei decizii în Guvern, Basescu critica privatizarea si anunta ca a avertizat FMI asupra acestui lucru. Tot atunci, presedintele anticipeaza cererea unui aviz din partea CSAT si o refuza din start. „CFR Marfa este o companie mare, este cea mai mare companie de transport marfuri din România, este o companie strategica prin obligatiile pe care le are în situatii care reclama miscari ale Armatei Române în eventualitatea unor situatii de criza si de asemenea este o companie care are obligatii asumate în ceea ce priveste nevoile de transport NATO. De aceea, compania a fost si în atentia CSAT si strict pe aceste domenii, si nu pe ceea ce încearca unii politicieni sa spuna: dar privatizarea a fost aprobata de CSAT. Nu, CSAT nu se ocupa de târguieli, de bani, ci se ocupa doar de problemele de securitate nationala”, a spus el de la Palatul Cotroceni, sustinând ca GFR nu ar avea banii nici sa cumpere, nici sa investeasca în CFR Marfa si cerându-i lui Ponta sa-si asume o decizie: semnarea contractului sau anularea privatizarii. Anca Simina, gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!