Legea biciclistilor. Cum a fost primita initiativa legislativa?
Pornind de la dificultatile majore cu care se confrunta biciclistii în România – mai ales în traficul urban – deputatul PSD Carmen Moldovan si deputatul UDMR Attila Korodi, initiatori ai platformei de comunicare si actiune comuna Green Politics – au propus Parlamentului, în primavara acestui an, adoptarea Legii Biciclistilor, menita sa reglementeze drepturile si obligatiile biciclistilor.
Ideea se bazeaza pe o initiativa a Asociatiei Green Revolution, care cu câteva saptamâni înainte, lansase ideea unui proiect de lege care sa reglementeze drepturile si obligatiile biciclistilor, standardele si tipurile de cai de circulatie pentru biciclete, relatia dintre biciclisti si ceilalti participanti la trafic.
Initiativa beneficiaza de sprijinul mai multor ONG-uri: Ecopolis, Portocala Mecanica, Freerider, Prima evadare, Clubul Nomad Multisport, SkirtBike, DirtBike, Cycling Romania, Clubul de Cicloturism Napoca, Federatia Biciclistilor din România, Biciclop, Asociatia Komunitas, Atelierele Pegas, Asociatia Biciclistilor Amatori din Arad, unDAverde si CarpatBike.
Mergând în continuarea acestei idei, Asociatia Green Revolution a demarat saptamâna aceasta proiectul „Participarea cetatenilor la elaborarea si adoptarea legii biciclistului la nivelul Municipiului Bucuresti”, realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civica, program finantat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, administrat de Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile.
Proiectul urmareste implicarea cetatenilor, factorilor de decizie, autoritatilor, expertilor în transport si comunitatii de biciclisti în adoptarea politicii si legislatiei pentru circulatia cu bicicleta în Bucuresti.
Scopul final al proiectului este adoptarea, în Consiliul General al Capitalei, a unei hotarâri privind normele tehnice de proiectare a cailor de circulatie cu bicicleta – deja cunoscutele piste verzi pentru biciclisti – care vor sta la baza viitoarelor amenajari urbanistice.
În decursul celor sase luni ale proiectului, vor fi organizate conferinte de presa si dezbateri publice pentru a asigura participarea cetatenilor la elaborarea solutiilor de proiectare pentru caile de circulatie cu bicicleta în Bucuresti.
„Noi încurajam mersul pe bicicleta pentru un oras sanatos si mai putin poluat, însa autoritatile publice trebuie sa prioritizeze mersul pe biciclete si sa rearanjeze întregul spatiu urban disponibil potrivit acestor prioritati. Infrastructura necesara utilizarii bicicletei este printre cele mai importante conditii de dezvoltare a unui oras prietenos cu biciclistii,” afirma Raluca Fiser, presedintele Green Revolution.
Potrivit Asociatiei Green Revolution, un prim pas în vederea elaborarii proiectului de lege este dezbaterea publica a „Documentatiei Cadru pentru Realizarea Cailor de Circulatie pentru Biciclete în Municipiul Bucuresti”.
Documentul trateaza în capitole diferite:
– Categoriile de biciclisti, biciclete, tipurile de calatorie si zonele de conflict;
– Tipurile de cai de circulatie si cele mai bune solutii de integrare a acestora în functie de tipul strazilor, traficului, viteza;
– Relatia dintre biciclisti si restul participantilor la trafic;
– Principiile care stau la baza realizarii retelelor de biciclete
Documentatia-cadru reprezinta o sinteza a solutiilor si masurilor adoptate în Anglia, Franta, Irlanda, Germania, Canada, Belgia, precum si studii internationale si românesti. Documentul este perfectibil si, din acest motiv, Asociatia Green Revolution solicita sprijin pentru:
- Obtinerea unor puncte de vedere oficiale si amendamente din partea Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, Ministerului Transporturilor, primariilor si autoritatilor locale, organizatiilor neguvernamentale;
- Mediatizarea documentatiei cadru;
- Realizarea proiectului „Legea Biciclistilor”.
Documentatia a fost realizata, prezentata si supusa spre analiza în cadrul Grupului de Lucru pentru realizarea Planului Integrat de Mobilitate în Municipiul Bucuresti si zona sa regionala de influenta în transport.
Documentatia utilizata de Asociatia Green Revolution pentru noua lege are câteva prevederi clare si încurajatoare pentru cei care prefera aceasta forma de deplasare ecologica. Astfel, pentru început, a fost examinata compatibilitatea strazilor cu proiectarea cailor de circulatie pentru biciclete, în conformitate cu studii realizate de Institutul Belgian pentru Siguranta Rutiera si cu solutia propusa pentru Bruxelles: Vezi tabel cu limitele de viteza in functie de tipul strazii pe financiarul.ro
Atât recomandarile Institutului Belgian pentru Siguranta Rutiera, cât si cele ale proiectului Spicycles, prezentate în documentul-propunere realizat de Asociatie, indica faptul ca, printre factorii de exploatare si circulatie care influenteaza realizarea cailor de circulatie pentru biciclete, se numara volumul de trafic, vitezele medii de exploatare ale vehiculelor motoare, compozitia traficului, parcarea stradala, vizibilitatea/raza vizuala, numarul de intersectii si punctele de acces si automat de potential conflict.
Viteza traficului auto. Se face distinctie între regimul de viteza impus (viteza maxima admisa) si viteza practicata în fapt. Pe o strada proiectata corect, cele doua ar trebui sa coincida. Valoarea pentru viteza practicata în fapt este v85, adica viteza atinsa sau depasita de 85% dintre autovehicule pentru o perioada data de observare.
Densitatea traficului auto. Densitatea traficului este exprimata prin numarul de autovehicule private echivalente (EVP) pe unitate de timp. Tipurilor diferite de vehicule li se atribuie valori diferite de EVP. Densitatea traficului este exprimata prin EVP pe ora, pe 16 ore sau pe 24 de ore. Intensitatea traficului ciclist. Un numar mai mare de biciclisti necesita o latime mai mare a caii de circulatie pentru biciclete.
Compozitia traficului. Pentru biciclisti, compozitia traficului este foarte importanta. Pe o sectiune de strada foarte frecventata de masini cu tonaj ridicat sau de autobuze, biciclistii trebuie sa beneficieze de atentie speciala. Prezenta tramvaielor este de asemenea un element important. În acest caz, cea mai buna solutie consta într-o pista de biciclete, separata de trafic.
În ceea ce priveste proiectarea pistelor pentru biciclisti, în Bucuresti a fost adoptata o latime a benzii de 1,0 m pe sens, demarcata cu o banda de culoare galbena, aplicata termic. Aceasta latime corespunde standardului românesc în vigoare – STAS 10144/2-91.
Pâna acum a fost preferata amenajarea pistelor pe trotuare, dar practica unor tari cu experienta în proiectarea cailor de circulatie pentru biciclete arata ca amenajarea acestora este de preferat a se realiza pe partea carosabila.
Recomandarile proiectului Spicycles derulat în Bucuresti sunt ca, atunci când parcarea la bordura este permisa, banda de biciclete sa poate fi dispusa între parcare si prima banda de circulatie si sa aiba o latime de minimum 1,5 m (A). Împreuna, latimea parcarii si cea a benzii de biciclete se recomanda a fi de min. 3,6 m, iar în zonele mai aglomerate de 3,9 m (B).
Acolo unde exista o banda speciala dedicata serviciilor de transport public si a celor de urgenta, se recomanda ca latimea primei benzi de circulatie sa fie de 4,5 m (C).
În zonele unde parcarea la bordura este interzisa, iar banda pentru biciclete este situata pe carosabil, aceasta se recomanda a avea o latime de min. 1,5 m acolo unde exista bordura sau rigola si 1,2 m acolo unde nu exista bordura (D). La amenajarea pe trotuar a pistelor de biciclete se recomanda o latime minima de 1,2m (E).
Cele mentionate mai sus sunt doar câteva aspecte ale unui studiu foarte serios si aprofundat (94 de pagini pline cu informatii, calcule, scheme de trafic, mergând pâna la analiza impactului pe care forma unei biciclete îl poate asupra traiectoriei pe care aceasta se deplaseaza) pe care Asociatia Green Revolution îsi bazeaza propunerile de îmbunatatire a regulilor ce guverneaza circulatia biciclistilor si interactiunea lor cu ceilalti participanti la trafic.
Edilii si politicienii saluta legea, dar cu unele amendamente
Nu se putea ca propusa Lege a Biciclistilor sa treaca neobservata, dat fiind atât implicatiile sale urban-edilitare, cât si încarcatura emotionala.
Astfel, în mod firesc prima reactie a venit din partea edilului-sef al Capitalei, Sorin Oprescu, care a salutat initiativa, dar a adus unele amendamente la propunerile enuntate de studiul belgian.
El nu este de acord cu trasarea pistelor pentru biciclisti pe carosabil, din cauza riscului de accidente grave. „Nu am curajul sa le fac pe carosabil. Nu vreau sa stau sa numar mortii. Am sa repar si sa reconsider însa pistele de biciclisti care au în mijloc statii RATB sau copaci. Eu personal nu am curajul sa le cobor pe carosabil,” a spus Oprescu, citat de Mediafax.
Primarul a explicat ca, în opinia sa, cetatenii nu sunt la nivelul de civilizatie rutiera pe care îl au alte state europene, astfel încât soferii sa fie atenti sa nu loveasca biciclistii. Primarul general a facut referire si la cei aproximativ 180.000 de „biciclisti înfocati” care si-au exprimat opiniile în favoarea pastrarii pistelor pe trotuare, raportat la alti 25.000 care doresc ca acestea sa fie amenajate pe carosabil, afirma site-ul green-report.ro.
La rândul sau, primarul Brasovului, George Scripcaru este în favoarea unei legi a biciclistilor, considerând ca drepturile si obligatiile acestora, cât si relatia dintre biciclisti si ceilalti participanti la trafic trebuie sa se înscrie în normele Codului Rutier. „Initiativa Green Revolution este laudabila si sunt de acord ca anumite aspecte ale Codului Rutier trebuie adaptate noilor situatii de trafic, respectiv cresterea numarului de participanti la trafic, cât si cresterea numarului de biciclisti. Standardele si tipurile de cai de circulatie pentru biciclete trebuie sa se înscrie si ele în norme generale, bine documentate si valabile la nivel national, însa standardele trebuie sa fie suficient de permisive, încât administratiile locale sa aleaga cele mai potrivite solutii pentru specificul fiecarei localitati,” a explicat Scripcaru, citat de Green Report.
Având în vedere ca si politicienii încep sa se miste – lent si timid, ce-i drept – în directia unei legi a biciclistilor, mai ramâne doar ca si cetatenii sa raspunda chemarii lansate de Asociatia Green Revolution si sa participe la dezbaterea legii, începând din aceasta saptamâna, cu speranta ca eforturile lor, alaturi de cele ale ONG-urilor vor misca mecanismele anchilozate ale forurilor legiuitoare si, în final, vom avea mult-asteptata Lege care sa le creeze conditii decente în trafic celor care aleg sa protejeze atât mediul, cât si propria sanatate deplasându-se cu bicicleta, în locul atât de poluantului automobil. Dan Barboi, financiarul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!