Ce se intampla cu banii investiti de Transgaz in proiectul Nabucco?
Gazul azer a ales alta ruta si va ajunge în Italia prin gazoductul TAP. Din tortul “independentei energetice” a României dispare astfel o felie (se spulbera iluziile unui pret preferential pentru tarile de tranzit). Din 2007 si pâna în 2012, Transgaz a investit însa peste 5% din valoarea sa actuala de piata în proiectul Nabucco.
Proiectul Nabucco West, în care este implicata si România, a pierdut cursa pentru gazele extrase din Marea Caspica, de la Sah Deniz (Azerbaijan), consortiul care opereaza exploatarea optând pentru o alta ruta de export catre Europa, a anuntat azi grupul austriac OMV, cel mai important dintre actionarii Nabucco. În cursul diminetii, ziarul austriac Die Presse, anunta acelasi lucru, punând pe seama împotrivirii British Petroleum decizia autoritatilor azere. Pâna la urma, surpriza nu e atât de mare dupa preluarea de catre SOCAR, compania azera de petrol si gaze, controlata de stat, a controlului companiei grecesti DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, dupa retragerea grupului Gazprom din cursa.Cum concurentul Nabucco West (varianta scurtata a traseului initial) este TAP, cu un traseu ce trece prin Tucia, Grecia, Albania si Italia. Practic azerii s-au asigurat ca rusii nu le pun bete în roate la trecerea gazului prin Grecia si au si veniturile din tranzitul prin Grecia asigurat. Cum era sa aleaga varianta Nabucco, fie si sprijinita de Uniunea Europeana? În plus, unul dintre actionarii exploatarii gazifere de la Sah Deniz, compania norvegiana Statoil, era si actionar în TAP. Asa ca, by-by Nabucco!.
24 milioane euro pe apa sâmbetei
Mai departe, întrebarea de 100 de puncte este ce se întâmpla cu banii românesti deja investiti în proiectul gazoductului? Transgaz, care avea 17,4% din actiuni, a investit din 2007 si pâna la 31 decembrie 2012, conform prospectului de emisiune pentru investitori la demararea ofertei publice secundare la bursa, 24,44 milioane euro. Per total, studiile, flotarile mediatice, plimbatul oficialilor (de conducte trase nu poate fi vorba) a costat deci 140 milioane euro. Cum se justifica acesti bani? Mai pot fi recuperati? Slabe sperante, o recunoaste voalat chiar OMV-ul. “OMV considera ca oferta depusa de NGPI (Nabucco Gas Pipeline Interbational, n.n) a fost foarte competitiva, îndeplinind toate criteriile de selectie. Efortul investit în proiectul Nabucco va aduce beneficii în viitoare initiative de acelasi tip”. Cu ate cuvinte, intra în contul trainingul pentru viitoare gazoduce, când si pentru ce gaze vor fie ele.
Efecte? Odata cu renuntarea la Nabucco, se naruie si sperantele autoritatilor pentru obtinerea unor gaze mai ieftine de la azeri, ca urmare a unor acorduri preferentiale pentru tarile de tranzit. Pentru Transgaz, vestile sunt împartite. Investitia ar fi însemnat peste 1 miliard de euro, fonduri proprii si credite bancare, deci adio dividende pentru actionari o perioada mai lunga. În plus, exista si riscul ca odata cu retragerea unor actionari povara de pe umerii sai sa creasca. Pe termen lung, din tranzit urmau sa se adune bani frumosi (în 2009, unul din oficialii Transgaz , e vorba de Adela Comanita, director de implementare a proiectelor strategice –estima ca dividendele strânse în 25 de ani vor depasi 3 miliarde euro!). Deci una calda, una rece.
A devenit istorie
Initial, gazoductul Nabucco urma sa traverseze si teritoriul Turciei, având o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, România si Ungaria. Partenerii Nabucco erau OMV (Austria), Transgaz , BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). GDF Suez a intrat în proiect în luna mai, preluând 9% din actiuni de la OMV. Anterior, în aprilie, grupul german RWE renuntase la Nabucco, participatia companiei fiind preluata de OMV.
Azerbaijanul este principalul potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economice dure asupra Iranului. Exploatarea gazeifera de la Sah Deniz, situata în Marea Caspica, este operata de gigantul britanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran) si TPAO (Turcia). Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia,. Actionarii sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania). Cristian Dogaru, romanialibera.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!