Cum a ingropat Rusia proiectul Nabucco
Europa a primit, ieri, o grea lovitura în cruciada pentru proclamarea independentei energetice din Rusia. Evolutia pozitiva a proiectului Nabucco, interesul pentru exploatarea gazelor de sist si investigatia declansata de UE împotriva practicilor anticoncurentiale ale Gazprom au pus presiune pe pretul gazelor rusesti, care a cunoscut un trend descrescator. Rusii nu au stat degeaba si au dat o lovitura de gratie Uniunii Europene, anihilând gazoductul Nabucco, proiect în care România este implicata alaturi de Turcia, Bulgaria, Ungaria si Austria, si care ar fi trebuit sa alimenteze Europa cu gaze mai ieftine din Azerbaidjan. Rusia a aratat, astfel, Europei, ca nu are sanse sa nu-i mai fie captiva din punct de vedere energetic.
Grupul austriac OMV a anuntat, ieri, ca gazoductul Nabucco, conceput sa alimenteze Europa cu gaze din zona Marii Caspice, nu a fost selectat ca ruta de transport de catre consortiul Shah Deniz. Acest consortiu, care va exploata unul dintre cele mai mari zacaminte de gaze din Azerbaidjan, a ales proiectul TAP, gazoduct ce va transporta gazele azere via Grecia, Albania si Italia.
Anuntul OMV a survenit la câteva ore dupa ce publicatia austriaca Die Presse a titrat, pe surse, ca actionarii consortiului Shah Deniz (Azerbaidjan) au selectat o alta ruta de export catre Europa, via Grecia si Albania catre Italia. Publicatia sustine ca proiectul Nabucco a esuat din cauza opozitiei grupului BP, unul din actionarii importanti ai Shah Deniz.
Nabucco a fost îngropat de Rusia, ne-au spus surse apropiate situatiei. SOCAR, companie detinuta de statul azer si actionar important în Shah Deniz, a reusit sa preia controlul companiei DESFA, operatorul retelei de transport a gazelor naturale din Grecia, dupa retragerea grupului Gazprom din cursa privatizarii (anuntul a fost facut vineri). Astfel, potrivit surselor noastre, rusii le-ar fi oferit azerilor „pe tava” reteaua de distributie a gazelor din Grecia, care faciliteaza exportul prin proiectul TAP.
Rosneft a anuntat, la începutul acestei saptamâni, ca va ceda BP 20% din actiunile sale în cadrul unei tranzactii complexe de 61 miliarde de dolari. În urma acestei tranzactii, gigantul rus va „pompa” prin BP o cantitate enorma de titei (jumatate din productia Arabiei Saudite), trans¬formând grupul britanic într-un partener pe termen lung al Rusiei. Astfel, mai spun sursele citate, pentru BP nu mai conteaza cât de fezabil este Nabucco în defavoarea TAP, pentru exportul gazelor din zacamântul Shah Deniz.
De altfel, în comunicatul OMV, este subliniat faptul ca oferta Nabucco pentru preluarea gazelor din Shah Deniz „este une foarte competitiva si întruneste toate criteriile de selectie”. OMV sustine ca decizia Shah Deniz nu-i zdruncina planurile de dezvoltare si ca intentioneaza sa joace în continuare un rol important în asigurarea securitatii alimentarii si a difersificarii aprovizionarii cu gaze a Europei.
Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a apreciat recent ca tranzactia BP-Rosneft este una foarte buna. Astfel, directorul executiv al Rosneft, Igor Sechin, s-a transformat în unul dintre cei mai puternici oameni din Rusia.
Fuziunea BP-Rosneft presupune ca grupul britanic sa preia 20% din actiunile Rosneft si sa primeasca 17 miliarde de dolari cash pentru actiunile sale din asocierea TNK-BP. TNK este detinuta de patru oligarhi rusi, care nu s-au înteles niciodata cu oficialii BP, îngreunând procesul de decizie. Rosneft urmeaza sa preia si partea TNK din joint-venture-ul TNK-BP, pentru suma de 28 miliarde de dolari cash.
Preluarea TNK-BP de catre Rosneft va crea cea mai mare companie publica din domeniul petrolier mondial, cu o productie de 4,5 milioane de barili pe zi. Tranzactia va ajuta BP sa prospere în afara SUA, unde, în 2010, a creat un mare accident ecologic în Golful Mexic.
Azerbaidjanul era principalul furnizor de gaze naturale pentru Nabucco. Consortiul Shah Deniz este operat de BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaidjan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia).
Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversând Marea Adriatica, cu destinatia finala în Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
Esecul Nabucco pericliteaza si soarta proiectului AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România), care se baza tot pe gazele azere. Proiectul, promovat de România, se dorea o ruta alternativa de alimentare cu gaze, cu o implementare rapida si un timp de executie scurt. România pierde, astfel, venituri consistente din tranzitul gazelor prin Nabucco si AGRI, dar mai ales un element important de presiune în negocierile cu rusii, pentru obtinerea unui pret mai bun. Alina Toma Vereha, bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!