Christine Lagarde, directorul general al FMI va veni la Bucuresti, pentru evidentierea incheierii acordului
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, va veni la Bucuresti, anunta premierul Victor Ponta, surse oficiale aratând ca vizita are ca scop evidentierea încheierii cu succes a acordului cu România si fiind deja pregatita, înaintea board-ului în care se se va constata efectiv daca criteriile sunt îndeplinite
Cu ocazia acelei vizite va fi mentionata si problema încheierii unui nou acord, adauga sursele citate.
În scrisoarea transmisa Fondului Monetar International (FMI) în aceasta saptamâna se arata ca Guvernul nu a îndeplinit mai multe criterii de performanta, ca a solicitat în trecut o prelungire a programului cu trei luni, pâna la finele lunii iunie, si ca „solicita derogari” pentru criteriile de performanta neîndeplinite, astfel încât acordul sa fie încheiat cu succes.
„Pentru a avea timpul necesar implementarii masurilor corective propuse, am solicitat o prelungire a programului cu trei luni, pâna la finele lunii iunie 2013. Având în vedere performanta realizata de noi în cadrul programului sustinut de FMI, UE si Banca Mondiala, dar si masurile corective adoptate, Guvernul României si Banca Nationala a României (BNR) solicita derogari pentru criteriile de performanta neîndeplinite si finalizarea evaluarilor sapte si opt”, se afirma în documentul datat la 10 iunie si postat pe site-ul MEDIAFAX.
Acordul cu FMI se va încheia în orice conditii, Consiliul Director al Fondului urmând sa analizeze pe 26 iunie daca România a îndeplinit preconditiile pentru finalizarea cu succes a acordului cu institutia financiara, iar în cazul unei evaluari negative întelegerea va expira de facto, au declarat, la finele lunii mai, pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
În scrisorea transmisa în aceasta saptamâna FMI si datata 10 iunie se arata ca România a îndeplinit doar doua dintre cele cinci criterii de performanta cantitative si tot doua dintre cele cinci tinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanta privind activele externe nete ale Bancii Nationale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat si cel privind arieratele bugetului de stat.
Tintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autoritatilor locale si arieratele întreprinderilor de stat au fost de asemenea ratate.
Executivul asigura însa ca „se întreprind masuri corective” de îndeplinire a obiectivelor programului si solicita derogari pentru criteriile de performanta neîndeplinite, astfel încât ultimele doua evaluari sa poata fi finalizate, insistând cu argumentul „performantei realizate de noi în cadrul programului” si masurile corective adoptate.
Angajamentul legat de limita stocului de arierate la bugetele locale era de reducere a acestora la 300 milioane lei pâna la sfârsitul lunii decembrie a anului trecut, dar în final nu s-a reusit decât sa se ajunga la un nivel preliminat în acest moment de 840 milioane lei. Guvernul spera însa sa se încadreze totusi, la un moment dat, în aceasta tinta si explica faptul ca, în urma unei „inspectii”, s-a constatat ca o parte semnificativa a arieratelor, în suma de 360 milioane lei, reprezinta sume constestate, astfel ca nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante ale autoritatilor locale, asteptându-se auditul Curtii de Conturi si validarea în instanta a hotarârii.
Anuntând ca reducerea arieratelor bugetului de stat la 20 milioane lei si scaderea arieratelor autoritatilor locale la 30 milioane lei este „de asteptat sa fie îndeplinite”, Guvernul admite ca la acest moment nu a îndeplinit criteriile legate de plafonul activelor externe nete, plafonul soldului total al bugetului general consolidat, limita arieratelor interne ale bugetului de stat si sistemului asigurarilor sociale, limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat.
Alte neîndepliniri sunt prezentate la actualizarea bazei de date cu proiectele de investitii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autoritatilor locale finantate din fonduri bugetare si fonduri UE si publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusa ce vor fi întrerupte, semnarea contractului cu consultantul juridic si de tranzactie pentru privatizarea majoritara a complexului Oltenia, finalizarea unei definiri detaliate si a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabila si plati de trezorerie, lansarea de oferte publice pentru actiunile detinute de stat la Romgaz si Hidroelectrica.
România are în derulare un acord preventiv cu FMI si UE de 5 miliarde euro, fonduri care sunt accesate doar în caz de necesitate. În luna ianuarie o misiune comuna a expertiilor internationali a negociat cu Guvernul mai multe masuri de reforme structurale si privatizari care ar urma sa fie implementate pentru ca întelegerea sa poata fi încheiata, cu o întârziere de trei luni fata de programul initial.
Actualul acord a fost parafat în primavara anului 2011, odata cu închiderea întelegerii începute în 2009.
Guvernul a anuntat ca intentioneaza sa încheie un nou acord cu FMI în vara acestui an. mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!