Procurorii cer pedeapse orientate spre maximum pentru Bivolaru
Un procuror a cerut vineri pedepse cu închisoarea orientate spre maximum în cazul lui Gregorian Bivolaru, pentru act sexual cu un minor, trafic de minori si perversiuni sexuale, si o pedeapsa cu suspendare pentru complicele acestuia, care a încercat sa-l scoata din tara pe fondatorul MISA.
Completul de trei magistrati format din presedintele Ionut Matei si judecatorii Cristina Rotaru si Ioana Bogdan a reluat, vineri, dezbaterile în dosarul în care au hotarât anterior reanalizarea întregului caz la instanta suprema.
La termenul de vineri al procesului, judecatorii au constatat ca s-a încheiat cercetarea, dupa administrarea tuturor probelor, astfel ca au dat cuvântul procurorului si avocatilor, pentru a expune pledoariile finale.
Procurorul prezent la sedinta le-a aratat judecatorilor ca în cazul lui Gregorian Bivolaru se impune stabilirea unei pedepse privative de libertate orientata spre maximum prevazut de lege pentru faptele de act sexual cu un minor, trafic de minori si perversiuni sexuale.
Conform legilor în vigoare, Bivolaru ar putea fi condamnat la 12 ani de închisoare, pedeapsa maxima pentru trafic de minori între 15 si 18 ani.
Totodata, procurorul a aratat ca în cazul lui Bivolaru s-au prescris faptele de coruptie sexuala si de tentativa de trecere frauduloasa a frontierei. În acest context, procurorul a aratat ca numarul mare de parti vatamate minore, modul persuasiv de convingere a victimelor, concursul infractional si efectul continuat al faptelor sale impun stabilirea unei pedepse orientata spre maximum special prevazut de lege, la care sa se aplice si un spor de pedeapsa generat de concursul de infractiuni.
Procurorul a enumerat victimele minore ale lui Gregorian Bivolaru, respectiv Madalina Dumitru, Ilinca Simionescu Ilinca si pe Agnes Arabela Marquez.
Despre primele doua, procurorul a aratat ca au fost seduse si abuzate de Bivolaru în perioadele 2002 – 2004 si aprilie 2003 – ianuarie 2004, în vreme ce cu a treia victima Bivolaru a întretinut raporuri sexuale în perioada ianuarie – noiembrie 2000.
Procurorul a spus ca toate aceste acuzatii sunt dovedite de întreg ansamblul probator pus la dispozitie de anchetatori, subliniind ca deciziile anterioare de achitare nu mai pot subzista în contextul în care probe esentiale, respectiv interceptarile telefonice, au intrat în legalitate la acest moment, dupa ce ICCJ a dispus declasificarea mandatelor de interceptare de la acea vreme.
Tot procurorul a explicat ca, odata declasificate, aceste probe nu mai sunt nule, prind forta probanta si, fiind în acord cu rigorile legale, se coroboreaza cu celelalte probe ale anchetatorilor, respectiv rapoartele cu bunurile de la perchezitii, declaratiile victimelor si ale martorilor, dar si cu restul probelor existente la dosar.
Procurorul a amintit ca probele acestui dosar dovedesc faptul ca Gregorian Bivolaru îsi ademenea, sub forma unor promisiuni sau oferte precum calatorii, cadouri sau bani, victimele între care si minore, cu care întretinerea ulterior raporturi sexuale si pe care le îndemna totodata sa practice perversiuni sexuale sub forma actelor de lesbianism ce aveau ca scop aducerea de satisfactii sexuale acestuia.
În cazul lui Zsolt Farkas, procurorul a aratat ca declaratiile martorilor, dar si celelalte probe din dosar, dovedesc modul în care acesta a încercat sa-l ajute pe Gregorian Bivolaru sa paraseasca tara, dupa demararea ancehtei.
Cu toate acestea, a aratat procurorul, în cazul lui Farkas poate fi stabilita o condamnare la închisoare cu suspendare, motivata de durata mare de timp scursa de la momentul savârsirii infractiunii, care duce la o diminuare a pericolului social.
În cazul celui de-al doilea complice al fondatorului Miscarea de Integrare Spirituala în Absolut (MISA), Maria Mirona Farcasi, procurorul a constatat ca pentru fapta acesteia de coruptie sexuala a intervenit termenul de prescriptie speciala si a solicitat astfel încetarea procesului penal fata de aceasta.
În continuare, apararea celor trei inculpati prezinta motivele pentru care, în opinia acesteia, nu ar trebui stabilite pedepse în acest dosar.
Magistratul Ionut Matei, presedintele completului de la ICCJ care judeca dosarul lui Gregorian Bivolaru, a primit o scrisoare de amenintare în care i se indica sa dea „o solutie blânda” în cauza, altfel „cei indignati”, semnatarii documentului, se vor implica în eliminarea lui din justitie.
Matei a declarat, înaintea termenului de vineri, ca scrisoarea de amenintare primita pe adresa de domiciliu nu îl intimideaza, ca va judeca pâna la final dosarul lui Bivolaru si ca va depune o plângere pentru santaj, care spera sa fie solutionata în termeni rezonabili, într-un sens sau altul.
În 12 aprilie 2012, judecatorii ICCJ Ionut Matei, Cristina Rotaru si Ioana Bogdan au decis sa retina spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuala, act sexual cu un minor si trafic de minori, admitând astfel recursul procurorilor si desfiintând deciziile anterioare ale instantelor.
În acest caz, Tribunalul Sibiu si apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infractiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuala în forma continuata, doua infractiuni de act sexual cu un minor în forma continuata si doua infractiuni de trafic de minori.
Instantele au dispus, totodata, încetarea procesului penal pentru alte infractiuni, respectiv coruptie sexuala, act sexual cu un minor, ambele în forma continuata, si trecerea frauduloasa a frontierei României, „ca urmare a intervenirii prescriptiei raspunderii penale”.
Parchetul a facut recurs la ICCJ.
Bivolaru a fost arestat, în martie 2004, sub acuzatia ca a întretinut relatii si perversiuni sexuale cu Madalina Dumitru, folosindu-se de influenta pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost însa eliberat din arest dupa ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca emiterea mandatului a fost facuta de o instanta necompetenta.
Anchetatorii au stabilit ca, în 2002 – martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen fata de minora Madalina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum si în aprilie 2003, folosindu-se de calitatile de profesor yoga si mentor spiritual, Bivolaru ar fi întretinut acte sexuale cu alte doua minore – Agness Arabella Muresan si Ilinca Simionescu.
În august 2004, procurorii de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti l-au trimis pe Bivolaru în judecata pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuala, coruptie sexuala, trafic de minori si tentativa de trecere frauduloasa a frontierei de stat a României. Au mai fost trimisi în judecata Mirona Farcasi (pentru coruptie sexuala) si vamesul Farkas Ferenc Szolt (prins o data cu Bivolaru, la Nadlac, acuzat de trafic de migranti).
Desi pe numele lui exista o interdictie de a parasi tara, Bivolaru a iesit din România, fiind retinut la Malmo, în Suedia. Ulterior, el a obtinut statut de azilant.
Gregorian Bivolaru a fost arestat în aprilie 2005, în Suedia, însa în luna noiembrie acelasi an, autoritatilor române li s-a respins cererea de extradare a acestuia.
Din 23 mai 2013, instanta îl citeaza pe Gregorian Bivolaru si cu noul sau nume, Magnus Aurolsson, fiind prima oara când este mentionat astfel în dosarul în care este acuzat de trafic de minori.Catalin Lupasteanu, mediafax.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!