Cine castiga si cine pierde din adoptarea legii malpraxisului
În mod traditional, medicii români s-au asigurat simbolic pentru malpraxis, însa o noua lege va face ca sumele platite de medici, dar mai ales de asiguratori în aceste cazuri sa nu mai fie deloc simbolice
În anul 2010, România era condamnata în premiera la CEDO sa plateasca 20.000 de euro unei femei mutilate de medic dupa un lifting facial. În acelasi an, aparea o statistica dura: statul român, cel mai condamnat stat din UE la CEDO, pentru încalcarea dreptului la viata, care presupune cel mai adesea cazuri de malpraxis si conditii improprii de tratament în spitale. De ce ajung românii care sunt victimele unui act medical gresit sa îsi caute dreptatea la CEDO? Deseori, Colegiul Medicilor din România (CMR) a fost acuzat ca ia partea medicilor implicati în astfel de cazuri, asiguratorii ca se îmbogatesc de pe urma politelor obligatorii pentru medici, inclusiv pentru rezidenti, din 2006, pentru care nu prea plateau despagubiri, iar instantele de tergiversarea cazurilor, uneori pâna la prescriere. Mai mult, pe vechea lege, sunt obligati sa încheie asigurari de raspundere civila profesionala doar medicii aflata în contract cu CNAS, deci pacientii care mergeau la cabinete private nu mai aveau nicio sansa de a fi despagubiti decât în instanta. Daca înainte malpraxisul era de-abia dovedit si cu atât mai putin despagubit, lucrurile au început sa se schimbe si se vor schimba si mai mult, odata cu introducerea despagubirilor morale în asigurarea platita de medici, potrivit unui nou proiect de lege al MS, care va fi supus dezbaterii publice.
Cine pierde, cine câstiga
În esenta, noul proiect de lege presupune un efort financiar mai mare pentru medici, despagubiri mult mai mari acordate de asiguratori în caz de malpraxis si, cel mai important, o mai mare siguranta pentru pacientii români. „Din pacate, politele medicilor sunt în general la minimum si se refera doar la daunele materiale, care sunt mult reduse în comparatie cu cele morale. De exemplu, pentru asistenti poate sa fie si câtiva euro pe an“, a declarat Petru Melinte, reprezentant al MS. Daca pacientii vor avea numai de câstigat de pe urma noii legi, nu acelasi lucru se poate spune despre medici si asiguratori. Pentru ca politele vor fi mai scumpe, s-a pus problema ca institutia la care lucreaza medicul sa suporte o parte din suma: „Ne dorim foarte mult ca lucrurile sa nu explodeze, sa ajungem sa putem plafona daunele morale. (…) daca ne apucam sa facem un calcul cu daune morale de 500.000 de euro, asigurarile vor fi undeva la zeci de mii de euro, si societatea în sine nu suporta asa ceva. Este greu sa îl pui pe un medic care câstiga în mod oficial 500 sau 600 de euro sa plateasca daune de zeci de mii de euro“, a mai spus Petru Melinte.
Presedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astarastoae, spune ca daca legiuitorul a gândit acest sistem, medicii se vor supune, dar ca „noua asigurare individuala obligatorie de malpraxis nu este o masura oportuna, pentru ca este responsabilitatea fiecaruia în parte. În Europa, exista tari unde este obligatorie, dar este platita de angajator“. Alti mari câstigatori vor fi mediatorii, pentru ca, de la 1 august, în cazul producerii unei erori medicale, doctorii si pacientii vor fi nevoiti sa apeleze la un mediator înainte de a recurge la instanta. „Institutiile îsi vor putea angaja un corp propriu de avocati specializati si vor putea folosi medierea într-un mod profesionist“, crede Daniel Olteanu, partener Olteanu&Asociatii. Pe de alta parte, directorul general al Uniunii Nationale a Societatii de Asigurare si Reasigurare din România (UNSAR), Florentina Almajanu, a replicat ca, „anul trecut, la asigurarile de malpraxis medical, rata daunei pe indicatorii tehnici a ajuns la circa 71%, iar rata cheltuielilor este de aproximativ 30%. Deci pe aceasta linie de business, asiguratorii sunt pe pierdere“.
Acest lucru s-a întâmplat doar în ultimii doi ani, când, potrivit datelor UNSAR de mai sus, vedem ca despagubirile au explodat pur si simplu. Nu suntem deplasati daca punem aceasta crestere considerabila de cazuri de malpraxis în legatura cu desfiintarea a 67 de spitale de catre Ministerul Sanatatii, în aprilie 2011, ne confirma un vechi angajat al MS. Aceasta miscare a lasat milioane de oameni fara asistenta medicala pe raze de zeci de kilometri si a supraîncarcat spitalele judetene, care sufera oricum de lipsa de personal, pe fondul exodului medicilor în strainatate. Si ajungem astfel la sursa tuturor relelor: saracia sistemului sanitar, care îi va afecta, în continuare, tot pe medici si pacienti. „În tara noastra, pentru ca lipsurile de baza în unitatile sanitare constituie un aspect frecvent, raspunderea va fi mutata, probabil, pe umerii acarului Paun (a se citi medicul) care odata ce va accepta sa trateze/opereze pacientul, va acoperi orice lipsuri ale sistemului“.
Noi speram ca politele sa poata fi sustinute de medici din salariile actuale, nu din plicuri si alte foloase suplimentare.
Petru Melinte, reprezentant MS. Nicoleta Banila, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!