Economia subterana a Romaniei se ridica la aproape o treime din PIB, se arata intr-un raport IEA
Desi a scazut cu echivalentul a 4,4% din PIB, economia noastra subterana din ultimii zece ani se ridica la aproape o treime din Produsul Intern Brut, România având una dintre cel mai grave situatii din UE si venituri semnificative pierdute de stat.
Fenomenul economiei subterane reprezinta acum aproape 30% din PIB, cu mult peste nivelurile întâlnite în Cehia, Slovacia, Ungaria sau Portugalia, dupa cum arata un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA) si citat de Mediafax.
Economia subterana a reprezentat, anul trecut, în România, 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, fata de un nivel 33,5% din PIB, în 2002. În aceeasi perioada, PIB-ul României exprimat în dolari, la preturi curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde dolari la 170 miliarde dolari, potrivit datelor FMI.
Situatia României este comparabila cu a altor state est-europene, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau tarile baltice, dar si cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, tara care este de sase ani în recesiune.
România si-a redus economia subterana cu 4,4 puncte procentuale în ultimii zece ani, a sasea scadere din UE, pornind, însa, dintr-o situatie mai grava decât state care au reusit corectii mai importante.
În ultimii zece ani, economia nefiscalizata si munca la negru din România au scazut în principal ca urmare a pregatirilor pentru aderarea la UE si a extinderii rapide a serviciilor de plata electronica.
În Belgia, economia subterana a scazut cu 5,2 puncte procentuale în perioada analizata, de la 22% la 16,8% din PIB, în timp ce în Italia fenomenul s-a restrâns de la 26,8% la 21,6% din PIB.
Prin promovarea platilor electronice si descurajarea tranzactiilor în cash, Suedia si-a redus economia nefiscalizata cu 4,7% din PIB în perioada analizata, de la 19% la 14,3% din PIB.
La nivelul anului 2012, potrivit datelor Comisiei Europene, activitatea economica nefiscalizata are cea mai mare pondere în PIB din UE în Bulgaria (31,9%) si România (29,1%).
Comisia Europeana recomanda mai multe tipuri de masuri care pot conduce la restrângerea economiei subterane, precum îmbunatatirea sistemului fiscal si al transferurilor sociale; consolidarea activitatilor de control si aplicare a legii; simplificarea aspectelor administrative astfel încât costul contribuabilului sa scada, inclusiv în privinta timpului care trebuie alocat platii taxelor; masuri specifice la nivel de sector, în special în zona hotelurilor si restaurantelor, agriculturii si serviciilor; exploatarea oportunitatilor digitale, cu sisteme si baze de date online de înregistrare, informare si plata; introducerea obligativitatii ca platile care depasesc un anumit nivel sa fie efectuate exclusiv electronic; posibila criminalizare a agentilor economici care apeleaza la munca la negru.
România înregistreaza unul dintre cele mai scazute scoruri de competitivitate economica din Europa în privinta orelor care trebuie alocate de contribuabili pentru plata taxelor, iar tranzitia catre sistemele de plata online este abia la început.
CE considera ca este nevoie, pe lânga masuri la nivelul statelor membre, si de un efort coordonat al UE în vederea combaterii evaziunii fiscale, fiind vizata în principal o mai strânsa cooperare între autoritati si îmbunatatirea schimbului de informatii relevante. bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!