Analistii economici considera ca primariile se vor grabi sa-si declare insolventa, ca sa scape de datorii
Legea prin care primariile cu situatii financiare dificile pot intra în insolventa este un lucru care trebuia facut, apreciaza analistul economic Dragos Cabat, subliniind, totusi, ca vor fi cazuri în care aceasta va presupune riscuri mai mari pentru creditorii autoritatilor locale.
Ordonanta care permite intrarea în insolventa a unitatilor administrativ-teritoriale a intrat în vigoare, dupa ce, vineri, reglementarea a fost publicata în Monitorul Oficial.
Guvernul a aprobat, în 21 mai, o Ordonanta de Urgenta care vizeaza intrarea acestor autoritati în procedura de insolventa, asemeni unei societati comerciale.
Dragos Cabat considera ca, desi noua legislatie reprezinta o modalitate de a forta primariile sa-si plateas-ca arieratele, vor fi cazuri în care aces-tea „se vor grabi sa-si declare insolventa”, pentru a nu-si achita integral obligatiile restante.
Domnia sa ne-a spus: „Teoretic, si primariile pot intra în faliment, activitatea acestora urmând sa fie preluata de alte autoritati locale”.
În opinia lui Dragos Cabat, multi functionari publici care au încalcat legea risca amenzi si chiar ani de închisoare, „ceea ce este foarte bine”.
„Legea care permite insolventa primariilor este un lucru bun”, concluzioneaza analistul economic.
Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor în Insolventa, a subliniat ca Legea finantelor locale prevedea de mult intrarea în insolventa a autoritatilor aflate în dificultate financiara, fara a avea caracter obligatoriu.
Arin Stanescu a spus: „Pâna acum nu s-a sesizat nimeni sa ceara insolventa vreunei autoritati. Nici de acum înainte nu vor începe primarii sa solicite intrarea în procedeura de insolventa a primariei pe care o reprezinta. Poate creditorii sa ceara acest lucru. Si daca vor bloca activitatea unora care sunt îndatorati pâna peste cap si care nu-si vor plati niciodata obligatiile, tot va fi bine”.
* „Neadoptarea Ordonantei duce la nerespectarea angajamentelor asumate cu FMI”, potrivit textului legislativ
Potrivit noii reglementari, aceasta masura este necesara, printre altele, ca urmare a volumului mare al arieratelor înregistrate de unitatile administrativ-teritoriale fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari; a necesitatii deblocarii activitatii furnizorilor care au de recuperat de la autoritatile administratiei publice locale sume ce reprezinta arierate, a prevederilor Acordului stand-by dintre România si Fondul Monetar International, precum si a necesitatii reglementarii procedurii prinvind criza financiara.
Un alt motiv care sta la baza adoptarii acestei masuri, este „faptul ca neadoptarea prezentei Ordonante de Urgenta duce la nerespectarea angajamentelor asumate cu organismele financiare internationale, cu efecte negative ce decurg din aceasta”.
Procedurile privind raportarea situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale urmeaza sa fie stabilite prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului dezvoltarii regionale si administratiei publice, în termen de 30 de zile de la data intrarii în vigoare a Ordonantei de Urgenta.
Directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv cea a Municipiului Bucuresti, gestioneaza registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, acesta având caracter de document public si urmând sa fie publicat pe pagina de internet a MFP.
Potrivit noii reglementari, în termen de cinci zile lucratoare de la adoptarea hotarârii prin care a fost declarata starea de criza financiara, trebuie constituit comitetul pentru astfel de situatii, prin ordin al prefectului.
În termen de 30 de zile de la adoptarea hotarârii prin care a fost declarata starea de criza financiara, ordonatorul principal de credite, împreuna cu ceilalti membri ai comitetului pentru situatii de criza financiara, trebuie sa pregateasca un plan de redresare financiara a unitatii administrativ-teritoriale.
Acesta va cuprinde, printre altele, o prezentare a situatiei economico-financiare a unitatii administrativ-teritoriale; masuri care sa asigure prestarea serviciilor publice esentiale de catre autoritatile administratiei publice locale pe durata aplicarii planului de redresare financiara; masuri de îmbunatatire a managementului financiar; de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum si de generare de venituri suplimentare; masuri pentru reducerea cheltuielilor; planificarea economico-financiara si bugetara pe perioada procedurii de redresare financiara, precum si stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara pe obiective.
Pe perioada implementarii planului de redresare financiara, ordonatorul principal de credite nu va putea, fara aprobarea emisa de autoritatea deliberativa si fara avizul consultativ al comitetului pentru situatii de criza financiara, sa ia o decizie care sa conduca la cresterea obligatiilor financiare; sa initieze înfiintarea de noi servicii publice sau institutii; sa angajeze personal suplimentar; sa dea curs oricaror obligatii financiare contractate si necuprinse în planul de redresare financiara pentru rezolvarea situatiei de criza financiara; sa împrumute fonduri, cu exceptia împrumuturilor de refinantare; sa participe la înfiintarea ori finantarea unor asociatii de dezvoltare intercomunitara sau orice alte forme de asociere; sa participe cu capital social la înfiintarea de societati comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.
Comitetul creditorilor se va întruni lunar, prin convocarea administratorului judiciar sau la cererea a cel putin doi dintre membrii sai, ori de câte ori va fi necesar.
Nu pot fi numiti administratori judiciari ordonatorul principal de credite, membrii autoritatii deliberative, orice ales local sau angajat al autoritatii administratiei publice locale, sotul, sotia, precum si rude pâna la gradul IV inclusiv ale acestora. Res-trictia este valabila pentru o perioa-da de trei ani dupa ce persoana a încetat sa mai ocupe functiile respective.
* Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de trei ani
Procedura insolventei va fi des-chisa în baza unei cereri depuse la tribunal de catre creditori sau de ordonatorul principal de credite.
„Introducerea prematura si cu rea-credinta a unei cereri de deschidere a procedurii insolventei de catre ordonatorul principal de credite al unei unitati administrativ-teritoriale atrage raspunderea patrimoniala a acestuia, pentru prejudiciile cauzate, în conditiile legii”.
Executarea planului de redresare nu poate dura mai mult de trei ani, cu începere de la data admiterii acestuia.
În cazul în care nu mai sunt îndeplinite conditiile starii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriale, judecatorul-sindic pronunta o hotarâ-re de închidere a procedurii, chiar daca nu au fost stinse toate creantele cuprinse în planul de redresare, acestea urmând sa fie curprinse în planul de redresare a starii de criza financiara.
* Functionarii care au încalcat legea, vor plati
La cererea administratorului judiciar, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului unitatii administrativ-teritoriale, ajunsa în stare de insolventa, sa fie suportata de catre persoanele cu atributii de administrare a patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale care au contribuit la intrarea autoritatii în aceasta situatie, prin folosirea bunurilor sau creditelor unitatii administrativ-teritoriale în scop personal, colectiv sau în beneficiul altei persoane, prin continuarea unei activitati ce determina intrarea institutiei în insolventa, prin utilizarea unor falsuri-contabile si a unor mijloace ilicite în vederea obtinerii de fonduri etc.
Persoanele care se vor dovedi vinovate de una sau de mai multe astfel de infractiuni vor raspunde penal sau contraventional, dupa caz.
„Constituie contraventie si se sanc-tioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei neintroducerea de catre ordonatorul principal de credite a actiunii de declarare a situatiei de criza financiara”, arata documentul, precizând: „Constituie infractiune de bancruta simpla si se pedepseste cu închisoarea de la trei luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva de catre ordonatorul principal de credite a cererii de des-chidere a procedurii de insolventa a unitatii administrativ-teritoriala într-un termen care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut”.
De asemenea, cei care au falsificat, au sustras sau au distrus evidentele institutiei aflate în stare de insolventa, precum si cei care au ascuns o parte din activul acesteia, precum si cei care au înstrainat o parte din active risca o pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
Infractiunea de gestiune frauduloasa se pedepseste cu închisoare de la 3 la 8 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriaele aflate în stare de insolventa, precum si de orice reprezentant sau presupus al acestuia si cu închisoarea de la 5 la 12 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar, ordonatorul principal de credite al unitatii administrativ-teritoriale aflate în stare de insolventa, precum si de orice reprezentant al acestuia.
Delapidarea se pedepseste cu închisoare de la 1 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeap-sa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Refuzul ordonatorului principal de credite de a pune la dispozitia judecatorului-sindic si administratorului judiciar documentele si informatiile necesare se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 3 ani, sau cu amenda.
* Daca nu adoptam reglementarile referitoare la insolventa autoritatilor locale, riscam ca Scrisoarea de Intentie convenita cu FMI sa nu intre în board
Decizia adoptata recent de Guvern vine în urma consemnarii unui numar foarte mare al datoriilor înregistrate de autoritatile locale catre diverse firme, care vor avea posibilitatea sa-si recupereze drepturile în instanta, fara ca activitatea municipalitatii sa fie afectata.
În cazul în care nu erau adoptate reglementarile referitoare la insolventa autoritatilor administrativ-teritoriale, exista riscul ca Scrisoarea de Intentie a tarii noastre catre Fondul Monetar International (FMI) sa nu intre în board-ul institutiei, spre aprobare. De asemenea, era posibil ca arieratele înregistrate de unitatile teritoriale sa creasca.
Obligatiile neachitate ale autoritatilor locale si cele din sistemul de sanatate au reprezentat unul dintre principalele puncte pe agenda discutiilor dintre Guvern si reprezentantii delegatiei FMI, cu ocazia misiunilor de evaluare pe care institutiile financiare internationale le-au derulat în tara noastra.
În vederea facilitarii diminuarii arieratelor, Executivul a permis contractarea de împrumuturi de la Trezorerie, la rata dobânzii de politica monetara, de 5,25% pe an. Suma stabilita initial, de 800 milioane lei, a fost redusa, între timp, la 500 milioane lei, si majorata, apoi, la 680 mi-lioane lei, în timp ce termenul de contractare a fost prelungit de la 29 martie la 15 mai.
Premierul Victor Ponta a declarat, recent, ca datoriile trebuie stinse pâna luna viitoare, când are loc reuniunea board-ului FMI, pentru ca acesta sa analizeze acordul cu tara noastra.
La 31 decembrie 2012, autoritatile locale înregistrau arierate fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari în valoare de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o crestere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Emilia Olescu, bursa.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!