George Soros, rechinul deghizat în filantrop
George Soros este un personaj controversat. Magnatul maghiar naturalizat în SUA, a carui avere este estimata în jurul cifrei de 20 de miliarde de dolari, dupa ce si-a terminat studiile în filosofie cu Karl Popper si dupa ce a dus pentru o buna perioada de timp o viata de om de afaceri, a devenit în ultimii ani un filantrop exemplar.
Multe din speculatiile sale financiare au ramas în istorie: în 1992, a „scufundat” British Bank, câstigând de pe urma acestei operatiuni un miliard de dolari.
Din acelasi an dateaza si operatiunea care a dus, în doua etape, la devalorizarea lirei cu 30%, un fapt extrem de daunator pentru debitul italian, episod pentru ale carui consecinte Italia plateste si astazi.
În acelasi timp, multimiliardarul si-a investit atât energia, cât si sume enorme de bani în initiative politice (în 2004, a cheltuit o avere pentru a obstructiona alegerea lui George W. Bush în postul de presedinte al SUA), iar recent s-a implicat în actiuni caritabile (în parte, cu organizatia sa ,«Open society», dar finantând si un numar din ce în ce mai mare de asociatii).
Pe scurt, Soros seamana putin cu personajul lui Dante, Guido da Montefeltro, vulpoiul politicii care dintr-odata „se caieste”. Iar faptul ca, sâmbata, a primit premiul «Tiziano Terzani», care i-a fost decernat la festivalul Vicino/Lontano din Udine, premiu care se acorda persoanelor „bune”, a declansat o serie infinita de polemici. Cineva l-a descris pe Soros ca pe un „rechin deghizat în filantrop”, însa sotia lui Terzani, Angela Staude a raspuns scurt: „A pus în joc tot ceea ce a câstigat”.
În timpul întâlnirii pe care a avut-o cu presa dupa decernarea premiului (si pentru prezentarea cartii sale, intitulata „Criza globala si instabilitatea financiara europeana”, publicata de editura Hoepli), Soros a fost de-a dreptul dezarmant: „Accept acest premiu fiind perfect constient de faptul ca nu sunt demn de el, deoarece nu sunt un scriitor”, însa în acelasi timp, referindu-se la afacerea italiana din 1992, a fost foarte ferm: „Nu-mi pare rau de acea operatiune, a fost o speculatie buna. În afara de asta, nu am folosit nici o informatie secreta, doar comunicate de presa date de Deutsche Bank”. În ceea ce priveste criza financiara în care ne aflam, traim si ne miscam cu totii, magnatul are ideile clare: „Nu este vina speculantilor, ci a autoritatilor care au stabilit reguli gresite, permitându-le speculantilor sa faca ceea ce au facut”. capital.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!