Infractiunea de spalare a banilor – particularitati
Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care prin volum sunt foarte profitabile si deci atractive pentru institutiile legale sau alte persoane juridice folosite ca intermediari de catre persoanele fizice care doresc sa transforme bunurile obtinute din infractiuni in fonduri „curate”.
Spalarea banilor este o infractiune autonoma a carei esentiala functie economica este transformarea lichiditatilor de origine ilicita ori o potentiala putere de cumparare intr-o putere actuala de cumparare disponibila pentru consum, investitie ori reinvestitie.
Fenomenul spalarii banilor poate fi studiat printr-o analiza microeconomica a comportamentului infractional al agentului economic infractional in functie de urmatoarele criterii:
- utilitatea pentru organizatia infractionala depinde de nivelul de lichiditate „spalat”: profitabilitatea activitatii economice solicita lichiditati „curate” pentru investitii si cu cat nivelul de lichiditate este mai mare, cu atat este mai util pentru organizatie;
- probabilitatea detectarii: lichiditatea de a fi spalata este invers proportionala cu probabilitatea detectarii activitatii infractionale; spalarea banilor necesita anumite costuri, care se asociaza cu riscul incriminarii, astfel ca aceasta activitate nu este avantajoasa in sens absolut, chiar daca probabilitatea descoperirii nu este maxima;
- severitatea pedepsei pentru aceasta activitate: cu cat pedeapsa este mai severa, cu atat este mai putin avantajos pentru activitatea de spalare a bunurilor obtinute ilegal;
- profitabilitatea bunurilor spalate pentru faza investitiei: cu cat profitabilitatea este mai mare, cu atat va creste si suma supusa serviciilor de spalare;
- nu in ultimul rand, nivelul optimal al spalarii banilor depinde de respectul pentru costul operatiunilor de spalare: relatia dintre costuri si cantitatea de bani spalata este invers proportionala.
Daca se abordeaza fenomenul de spalare a banilor, din punct de vedere macroeconomic a comportamentului sectorului infractional, se constata ca fiecare faza a procesului de spalare are un cost pentru sectorul infractional reprezentand pretul serviciilor de spalare a banilor, pret care depinde de tehnicile variate de spalare a banilor.
Referitor la aceasta opinie facem precizarea ca in unele dosare de urmarire penala in cauzele de spalare a banilor efectuate de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (de exemplu, Rechizitoriile nr. 65/P/2003, nr. 91/P/2003, nepublicate) a rezultat ca in perioada 1999-2002, in care desi aveam legislatie specifica, experienta autoritatilor in a combate acest fenomen era redusa, procentul din suma supusa operatiunilor de spalare era de circa 1%, intrucat si costurile infractorilor erau reduse (de exemplu, o societate comerciala de tip fantoma necesara pentru spalarea de bani se putea cumpara de pe piata neagra cu maxim 200 USD); dupa actiunea concentrata a autoritatilor asupra acestui tip de infractiune, in perioada 2003-2005, care a dus la eliminarea de pe piata, prin blocarea conturilor, a peste 1500 de societati de tip fantoma si a arestarii unui mare numar de persoane care constituiau importante grupuri criminale, specializate in acest tip de infractiuni, comisionul pentru operatiunile de spalare ajunsese la circa 10% din suma supusa spalarii, iar o societate de tip fantoma se cumpara cu sume cuprinse intre 5000-10000 USD).
Comisionul era mai mare daca erau folosite societati comerciale „la vedere”, adica societati comerciale care functionau legal pana in momentul introducerii lor in circuitele financiare necesare operatiunilor de spalare de bani. In prezent, costurile sunt destul de ridicate intrucat au crescut si calitatea serviciilor.
Astfel, persoanele care controleaza societatile-fantoma, prin intermediul carora se spala banii, asigura inclusiv o persoana de sacrificiu, precum si o contabilitate aparent legala, in sensul ca actele sunt intocmite, dar nu sunt depuse la autoritatile financiare, fapta sanctionata doar contraventional, iar daca in perioada in care se desfasoara activitatile prin intermediul acestor societati autoritatile nu intervin, actele sunt distruse si astfel urmele sunt, in mare parte, sterse.
* Acest fragment reprezinta un extras din lucrarea Spalarea banilor.Pentru mai multe detalii a se vedea Spalarea banilor, Remus Jurj-Tudoran, Dan Drosu Saguna, Editura C.H.Beck 2013.
Georgiana Matache, infolegal.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!