Alina Bica, propusa pentru functia de procuror-sef al DIICOT are printre obiective asigurarea independentei procurorilor în efectuarea urmaririi penale
Alina Bica, propusa pentru functia de procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precizeaza în proiectul sau managerial ca directiile de actiune ale DIICOT vor fi structurate în obiective strategice, obiective operationale/actiune si obiective specifice, toate urmând sa se circumscrie principiului de înfaptuire a ordinii de drept prin respectarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Potrivit proiectului managerial publicat miercuri pe site-ul CSM, activitatea DIICOT prezinta urmatoarele obiective strategice: combaterea criminalitatii organizate si a terorismului, apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor în conditii de transparenta, credibilitate si înalta probitate morala si profesionala, cu respectarea dispozitiilor legii interne si ale Conventiei Europene privind Drepturile Omului; mentinerea gradului de integritate profesionala si morala a procurorilor si personalului auxiliar, prin continuarea implementarii standardelor de integrate în sistemul judiciar si prin promovarea unor ghiduri de bune practici în domeniu; realizarea unui sistem care sa permita implementarea reglementarilor din Legea nr. 202/2011 referitoare la unificarea practicii judiciare si a viitoarelor reglementari în materie din Codul de procedura penala ce urmeaza a intra în vigoare, astfel încât aplicarea legii pe domeniul de competenta al DIICOT sa dobândeasca o predictibilitate si eficienta sporita, cu consecinta directa a cresterii încrederii justitiabilului în actul de justitie; cresterea gradului de recuperare a produselor infractiunilor urmând cele mai bune practici din activitatea similara a altor state membre UE si consolidarea practicii judiciare – reprezentând totodata si un obiectiv asumat prin Strategia Nationala Anticoruptie.
Între obiectivele permanente ale DIICOT, Alina Bica mentioneaza realizarea unui stil de management participativ, obiectiv, solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil si cu respectarea principiului celeritatii procesului penal, eficientizarea activitatii de urmarire penala, asigurarea independentei procurorilor în efectuarea urmaririi penale în cauzele repartizate, cresterea gradului de comunicare între Structura Centrala si Structurile teritoriale ale Directiei, realizarea unui act de urmarire penala transparent si cu respectarea celor mai înalte exigente profesionale, abordare mai activa în ceea ce priveste instituirea masurilor asiguratorii.
Pe termen lung se are în vedere regândirea pozitiei DIICOT în cadrul Ministerului Public, inclusiv în relatie cu alte structuri specializate ale parchetului, obiectiv care presupune, între altele, creionarea si implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, a unui sistem informatic care sa permita evitarea situatiilor în care o persoana fizica/ juridica este cercetata pentru savârsirea acelorasi infractiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public, inclusiv în cadrul DIICOT.
Tot pe termen lung se are în vedere îmbunatatirea cooperarii inter-institutionale cu institutii ce au atributii în domeniul de competenta materiala al DIICOT (elaborarea unor strategii comune cu ANAF, Agentia Nationala Antidrog, Agentia Nationala împotriva Traficului de Persoane, Oficiul Român pentru Imigrari si alte institutii interne sau internationale, pentru a avea asigurat un schimb de informatii operativ; utilizarea specialistilor acestor institutii, care prin înalta pregatire profesionala pot oferi opinii de specialitate în cauzele aflate pe rolul Directiei), intensificarea activitatii de pregatire profesionala continua a procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism cu privire la evolutia legislativa si de tipologie a diferitelor categorii de infractiuni date prin lege în competenta Directiei, în materia noului Cod de procedura penala si a noului Cod penal, precum si a jurisprudentei CEDO în materie penala.
Între obiectivele operationale specifice pe termen mediu, Alina Bica mentioneaza intensificarea activitatii de pregatire profesionala continua a procurorilor DIICOT din perspectiva intrarii în vigoare a noilor coduri si a legilor de executare a pedepselor privative si neprivative de libertate – 1 februarie 2014, consolidarea capacitatii administrative a DIICOT (între care si identificarea unui sediu propriu al Directiei – structura centrala), propuneri de modificare a cadrului legislativ si institutional de înfiintare în cadrul Directiei de Investigare a propriei structuri de politie judiciara, optimizarea colaborarii cu ofiterii de politie judiciara.
Pe termen scurt, Alina Bica are ca obiective operationale specifice consolidarea institutionala a DIICOT, prin asigurarea unei stabilitati legislative proprii, consecutiv cu stabilirea unor reguli clare si precise de competenta materiala, a conservarii tehnicilor speciale de investigatie, perfectionarea activitatii de planificare manageriala, eficientizarea activitatii structurilor teritoriale ale DIICOT, cresterea gradului de transparenta în cheltuirea fondurilor alocate Directiei, completarea schemei de personal – procurori, specialisti si personal auxiliar – referitor la posturile vacante, stabilirea prin ordin a unor conditii minime necesare în elaborarea actelor de urmarire penala în vederea uniformizarii modalitatii de redactare a actelor procesuale si procedurale la nivelul Directiei, reformarea si eficientizarea activitatii serviciului judiciar al Directiei, implementarea si diseminarea standardelor CEDO în materia operatiunilor sub acoperire, a provocarii politienesti si a valorii probatorii a declaratiilor martorilor protejati, precum si reformarea si eficientizarea activitatii compartimentului de specialisti al DIICOT.agerpres.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!