Bogdan Licu, propus prim-adjunct la PÎCCJ, mizeaza pe un stil de conducere democratic
Bogdan Licu, propus pentru functia de prim-adjunct al procurorului general al României, promite sa adopte un stil de conducere democratic si sa stimuleze capacitatea creativa a subordonatilor.
„Domeniul judiciar se mai caracterizeaza prin faptul ca munca magistratilor si a celorlalte categorii de personal are o importanta sociala deosebita, presupune mari responsabilitati si asumarea permanenta a unor riscuri procedurale sau de alt gen. Cerintele impuse de implementarea masurilor pentru reforma justitiei si de îndeplinirea conditionalitatilor stabilite prin Mecanismul de Cooperare si Verificare si au determinat ca procurorii sa lucreze sub presiunea termenelor si a rezultatelor, a mijloacelor media si a opiniei publice, aceasta în conditiile în care activitatea de combatere a infractionalitatii este greu cuantificabila, iar rezultatele obtinute sunt deseori contestate si rareori apreciate”, precizeaza Licu, în proiectul sau managerial.
El a precizat ca îsi doreste o implicare cat mai mare a procurorilor generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel la nivelul „managementului de top” al Ministerului Public.
„În activitatea pe care o voi desfasura ca prim-adjunct al procurorului general al PÎCCJ voi adopta un stil de conducere democratic, bazat pe comunicare permanenta si consultarea colegilor; stimularea capacitatii creative a subordonatilor; participarea subordonatilor nu numai la îndeplinirea sarcinilor, ci si la luarea deciziilor; motivarea salariatilor; delegare de autoritate si raspunderi” sustine el.
Potrivit lui Licu, în urma analizarii situatiei actuale a Ministerului Public au fost identificate o serie de disfunctionalitati, prezentând în proiectul sau managerial masurile ce se impun a fi luate pentru remedierea acestora.
Astfel, printre disfunctionalitatile identificate se afla si „lipsa unei echipe manageriale (extinse) la nivelul PÎCCJ”, problema pentru care Licu prezinta urmatoarele masuri ce pot fi luate: efectuarea propunerilor de competenta procurorului general al PÎCCJ pentru ocuparea prin numire a tuturor functiilor de procuror sef serviciu si procuror sef birou din cadrul PÎCCJ; constituirea si consolidarea spiritului de echipa si a colaborarii în cadrul echipei manageriale; antrenarea întregii echipe, prin motivarea corespunzatoare, în special morala, a membrilor echipei de conducere.
Cât priveste lipsa unei planificari (strategice) a activitatii Ministerului Public si lipsa coordonarii planurilor diferitelor structuri organizatorice ale MP, Licu propune ca solutii elaborarea unor strategii multianuale sectoriale si a unor planuri anuale si semestriale de actiune ale MP, precum si ale DNA si DIICOT în domeniile importante (combaterea criminalitatii, managementul resurselor umane, informatizarea, etc.), dar si corelarea strategiilor si a planurilor de activitate ale tuturor structurilor si unitatilor de parchet, pornind de la strategiile si planurile de activitate elaborate la nivelul PÎCCJ.
O alta disfunctionalitate mentionata în proiectul citat o reprezinta exercitarea necorespunzatoare a controlului managerial la nivelul Ministerului Public, iar ca posibile masuri sunt prezentate urmatoarele: restructurarea sistemului informational al Ministerului Public (prin emiterea unui nou ordin în domeniu), prin diversificarea datelor culese si prin centrarea pe semnalarea abaterilor de la functionarea normala a unitatilor de parchet, elaborarea unui ordin privind exercitarea controlului managerial, ca factor de diagnosticare periodica, cu caracter preventiv si corectiv, la toate nivelurile ierarhice ale Ministerului Public, reglementarea detaliata si extinderea controlului efectuat de catre procurorul general al PÎCCJ prin procurorii anume desemnati, precum si a controlului exercitat prin procurorii anume desemnati de catre procurorii generali ai parchetelor de pe lânga curtile de apel, introducerea tehnicilor de marketing în evaluarea activitatii parchetelor (evaluari post factum, chestionare de satisfactie, forumuri de discutii, etc.).
La nivelul activitatii de urmarire penala si judiciara, una dintre disfunctionalitati, prezentata de Licu, este legata de existenta unui numar mare de cauze vechi si cu autor necunoscut. Solutii pentru aceasta situatie ar putea fi monitorizarea lunara si crearea unor baze de date la nivel national privind cauzele cu o vechime mai mare de 1 an de la înregistrarea în sistem si cauzele cu autor necunoscut, elaborarea unei metodologii de lucru comuna cu organele politiei judiciare privind înregistrarea si investigarea cauzelor cu autor necunoscut.
Existenta unor scurgeri de informatii din dosarele de urmarire penala, în special catre mass-media, reprezinta o alta disfunctionalitate evidentiata în proiectul lui Licu. În acest caz, el prezinta ca posibile masuri reglementarea stricta a circuitului si a modului de pastrare a documentelor, în special cel al notelor de redare a continutului convorbirilor si cel al actelor de urmarire penala, responsabilizarea procurorilor si a grefierilor prin investigarea, în cadrul unor proceduri administrative sau chiar penale, a tuturor situatiilor de acest gen, efectuarea unor controale privind respectarea regimului documentelor clasificate si al celor care nu sunt destinate publicitatii.
Licu traseaza în proiectul sau si o serie de disfunctionalitati la nivelul comunicarii publice si interne, precum: prezenta unor aspecte negative în imaginea publica a parchetelor – lipsa unei strategii proprii coerente în domeniu si a transparentei, lipsa de reactie sau de operativitate a reactiei, perceptia negativa a publicului, lipsa perceptiei Ministerului Public ca fiind o singura entitate, aparitiile publice insuficiente ale vectorilor de imagine, insuficienta pregatire de specialitate a purtatorilor de cuvânt si slaba dotare tehnica a birourilor de informare si relatii publice.
La aceasta problema, Licu propune mai multe solutii, printre care elaborarea unei strategii proprii de comunicare si de îmbunatatire a imaginii publice a Ministerului Public, bazata pe transparenta si pe actiune unitara, pe o atitudine pro-activa si pe reactia rapida, pe actiuni preventive de popularizare a organizarii si functionarii parchetelor si a activitatii zilnice a procurorilor, pe formarea sau angajarea unor profesionisti în domeniu, pe coordonarea acestui domeniu de catre PÎCCJ si de parchetele de pe lânga curtile de apel, pe achizitionarea mijloacelor tehnice necesare.
De asemenea, Licu mai propune stabilirea unei retele nationale a purtatorilor de cuvânt, sub coordonarea biroului de specialitate din cadrul PÎCCJ, si organizarea unor întâlniri periodice de lucru cu reprezentantii acreditati ai mass-media si ai societatii civile, precum si degrevarea partiala de alte activitati (‘profesionalizarea”) si pregatirea profesionala suplimentara a purtatorilor de cuvânt din cadrul PÎCCJ, al structurilor specializate si al parchetelor de pe lânga curtile de apel, care vor deveni ‘imaginea” nationala sau locala a Ministerului Public.
„În întreaga activitate pe care o voi desfasura ca prim-adjunct al procurorului general al PÎCCJ voi milita pentru întarirea statutului de independent a procurorilor si de pastrare a statului de magistrat al acestora, dar si asumarea de catre acestia a responsabilitatilor si raspunderii specifice functiei detinute. Activitatea Ministerului Public trebuie prioritizata în raport de toate conditionalitatile Mecanismului de Cooperare si Verificare care sa conduca într-un final la un Minister Public eficient, în care actul de justitie sa fie predictibil. Nu trebuie sa uitam nicio clipa ca activitatea noastra se desfasoara în slujba cetateanului si prin cresterea încrederii acestuia în actul de justitie, se va consolida statul de drept în România.Toate acestea nu pot fi realizate decât într-o comunicare si colaborare permanenta cu Consiliul Superior al Magistraturii, dar si cu puterea executiva si puterea legislativa”, mai spune Licu.
În primele pagini ale proiectului sau managerial, Licu puncteaza faptul ca a avut un timp scurt la dispozitie pentru redactarea acestuia, motivând astfel ca nu si-a putut permite o analiza detaliata a problematicii cu care se confrunta, în prezent, Ministerul Public.
În proiectul lui Bogdan Licu se regasesc câteva paragrafe asemanatoare cu cele prezentate în planul managerial al lui Tiberiu Nitu, propus procuror general. Aceste paragrafe fac referire la faptul ca volumul de activitate este repartizat disproportionat atât între diferite paliere ale sistemului, cât si în cadrul aceluiasi palier.agerpres.ro.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!