Fondul Monetar International explica beneficiile legii insolventei personale
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional au vorbit pentru prima dată despre legea insolvenţei particularilor, la solicitarea ECONOMICA.NET. Aceştia au încercat să răspundă de ce promovează în Ungaria un astfel de proiect legislativ, în timp ce în România s-au opus în ultmii trei ani.
Am întrebat Fondul Monetar Internaţional de ce România nu poate avea o lege a insolvenţei particularilor, în condiţiile în care majoritatea statelor avansate, dar şi cele mai multe state ex-comuniste, o au. FMI a fost un mare promotor al legislaţiilor de acest tip, România fiind singurul exemplu cunoscut în care instituţia financiară s-a opus, fără să o recunoască, însă, niciodată oficial. Pentru prima oară, Fondul a oferit un răspuns.
„Sfatul FMI a fost în mod constant acela că ţările ar beneficia de o lege modernă a insolvenţei. Dincolo de acest acord de principiu, însă, principala temă este cum poate o astfel de lege să fie construită astfel încât să menţină echilibrul între drepturile debitorilor şi cele ale creditorilor. Am vrea ca legea să ajute oamenii cu datorii nesustenabile să îşi recâştige viabilitatea financiară, fără ca asta să submineze în mod nejustificat disciplina sau să creeze hazard moral. Proiectarea legii este importantă şi poate diferenţia sfatul nostru de la ţară la ţară, având în vedere sistemele legale şi provocările diferite”, au declarat reprezentanţii de la Washington ai FMI, la solicitarea ECONOMICA.NET. (Sublinierile ne aparţin)
Insolvenţa persoanelor fizice, cu stadiile de reorganizare judiciară şi/sau faliment, nu este legiferată acum în România. Debitorii români nu au nicio pârghie legală pentru a le fi iertate datoriile pe care nu le mai pot achita, chiar şi după executarea conturilor şi a activelor deţinute. Situaţia este deosebit de apăsătoare pentru cei care au luat credite ipotecare în anii de vârf ai bulei imobiliare. Dacă nu îşi mai pot plăti banca şi ajung în faza executării silite, cel mai probabil creditorii nu se vor putea îndestula din vânzarea imobilului, în condiţiile în care preţurile activelor imobiliare, în multe cazuri, sunt la jumătate faţă de preţul de la achiziţie şi continuă să scadă. Astfel, şi după ce rămân fără locuinţă, aceştia sunt datori în continuare băncii pentru foarte mulţi ani, până când este achitată datoria – ceea ce înseamnă poprirea veniturilor înregistrate.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!