Din 1991 pana in prezent, Romania a retrocedat in natura 9.000 de cladiri si peste un milion de hectare de teren
România a retrocedat în ultimii douăzeci de ani cât nu a făcut niciun alt stat fost comunist din Europa, însă din cauza funcţionarilor corupţi cea mai mare parte a despăgubirilor au fost încasate de cesionarii drepturilor litigioase. Guvernul Ponta pregăteşte o nouă lege prin care vrea să despăgubească cu puncte la un fond imobiliar naţional, existând riscul să apară din nou speculatori, nu cu acţiuni la Fondul Proprietatea, ci cu puncte.
Premierul a prezentat vineri 12 aprilie un raport detaliat despre cât a retrocedat România în ultimii douăzeci de ani şi despre gravele nereguli şi abuzuri din procedura de restituire din ultimii ani. Guvernul vrea să îşi asume răspunderea miercuri 16 aprilie pe un nou proiect de lege prin care speră să rezolve restul de 200.000 de cereri de restituire rămase nesoluţionate. Ziarul Financiar a scris că despăgubirea prin puncte a foştilor proprietari, modelul propus de noua lege, va duce la apariţia unei noi generaţii de samsari pentru că este greu de crezut că persoane în vârstă vor fi în stare să participe la videoconferinţe şi vor prefera să îşi vândă punctele unor terţe persoane.
Din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
Cu influenţe politice şi „cu intrare“ la funcţionarii ANRP, peste o mie de persoane care au cumpărat drepturi litigioase au încasat 7 miliarde de lei de la ANRP, în contextul în care restul de câteva zeci de mii de foşti proprietari au primit cumulat compensaţii totale de 6,4 miliarde de lei. Mai mult, 415 dosare au primit compensaţii de 8 miliarde de lei.
Astfel că deşi a retrocedat în ultimii douăzeci de ani, România mai are de onorat încă 200.000 de cereri, în condiţiile în care în ultimii şapte ani au fost soluţionate doar 13.000 de dosare.
Ziarul Financiar a scris încă din 2010 despre cum se tranzacţionau dosarele litigioase la ANRP, despre cum persoane fără niciun drept de compensaţie ajungeau să primească rezolvare învocând cazuri medicale sau sociale. Mai mult, în mai 2011 Ziarul Financiar a scris despre cum o hotărâre de guvern, atunci condus de Emil Boc, i-a permis preşedintei Autorităţii Restituirilor Crinuţa Dumitrean să decidă cine va primi cu prioritate cele 36% din acţiunile Fondului Proprietatea pe care le mai deţinea Ministerul Finanţelor dacă erau invocate „cazuri medicale, cazuri sociale etc.“. Astfel, printr-un etcetera hotărârea de guvern i-a permis şefei ANRP, numită de PD-L, să decidă cine primeşte cu prioritate acţiuni evaluate la 640 milioane de euro. Crinuţa Dumitrean a fost susţinută în funcţie de PD-L.
Din echipa de conducere a ANRP din 2011 făcea parte şi Remus Baciu în calitate de vicepreşedinte, care mai târziu, în februarie 2013, a primit o condamnare de trei ani de închisoare pentru corupţie după ce organele de anchetă au descoperit că vicepreşedintele ANRP a luat 200.000 de euro mită pentru a rezolva mai repede dosare de retrocedare.
Câteva din exemplele date de premierul Victor Ponta în raport sunt edificatoare în acest sens şi arată cum cesionarii îşi găsesc rezolvare la dosar în doar câteva luni de zile de la achiziţionarea dosarelor, în condiţiile în care foştii proprietari au aşteptat înainte şi ani de zile.
Roxana Pricop, Ziarul Financiar
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!