Interviu cu judecatorul Cristi Danilet. Despagubirile morale in Romania, in cazul accidentelor rutiere
Trei oameni au murit in accidentul rutier produs de Serban Huidu, iar despagubirile acordate de instanta au insumat 190.000 de euro. „Atat de putin costa viata unor oameni?” s-au intrebat unii, descumpaniti.
Intre 60.000-70.000 de euro vor primi urmasii celor trei victime, a decis zilele trecute, definitiv, Curtea de Apel Brasov in acest caz. „E bataie de joc. E clar. Tatal meu valoreaza mai putin decat masina lui Huidu?”, s-a aratat indignat fiul soferului decedat in accident.
Pentru cei care nu au fost niciodata implicati in asemenea tragedii, intrebarile vin de la sine. Cum stabileste un judecator cat sa acorde pentru viata unui om pierduta pe sosea? Cine da banii, daca autorul accidentului nu are de unde? De ce sunt atat de mari diferentele intre sumele acordate in diverse cazuri cu notorietate? Cat de mult conteaza numele autorului accidentului si in ce fel, in favoarea sau in defavoarea sa?
Sunt doar cateva dintre intrebarile la care a acceptat sa ne raspunda judecatorul Cristi Danilet.
„Viata unui om nici nu poate fi estimata. Problema trebuie pusa in mod corect astfel: nu cat valoreaza viata cuiva, ci cat valoreaza suferinta unui om ca urmare a pierderii cuiva apropiat(…) Va spun drept ca mie, ca judecator, imi este greu sa apreciez suferinta unei mame careia ii moare copilul calcat pe trecerea de pietoni de un sofer baut(…) dar sunt obligat sa o fac”, a explicat magistratul in cadrul unui interviu acordat Ziare.com.
Mai intai, domnule judecator, in toate accidentele soldate cu victime se pretind despagubiri?
Victimele unui accident soldat cu vatamari sau urmasii celor decedati in accidente de circulatie intotdeauna pretind despagubiri. De regula, aceasta solicitare se formuleaza in cadrul procesului penal deschis pentru tragerea la raspundere penala a celui vinovat de accident.
Uneori partile se inteleg asupra despagubirilor. Azi, legea permite ca in cazul oricaror vatamari produse prin accidente procesul sa fie oprit daca partile se impaca. Prin urmare, in primul rand, autorul accidentului are interesul sa ajunga cu victima la o intelegere cu privire la suma de bani pretinsa, pentru a nu risca o condamnare. Evident, cand victima accidentului a decedat, aceasta intelegere poate fi incheiata numai cu urmasii sai si de acest lucru va tine seama judecatorul atunci cand va fixa pedeapsa.
Ce sunt daunele morale?
Prejudiciile (daunele) produse ca urmare a unui accident pot fi materiale sau morale. Compensarea acestora se face de regula prin acordarea unei sume de bani.
Despagubirile materiale reprezinta returnarea cheltuielilor facute cu actiunile legate de vindecarea victimei care a supravietuit sau de decesul acesteia. Ma refer la cheltuieli cu medicii, cu medicamentele, cu preotul etc, in general tot ce tine de tratament si actul inmormantarii, tot ceea ce se poate concretiza intr-o chitanta care poate fi prezentata ca dovada in instanta.
De asemenea, se pot pretinde cheltuieli cu bunurile distruse, de exemplu s-a distrus masina victimei in urma coliziunii autoturismelor, hainele acesteia, poate era ceva pretios in masina, un laptop, sau in portbagaj. Deci este vorba despre tot ce are o aparenta fizica, materiala.
Tot despagubire materiala se acorda, de exemplu, si atunci cand copiii unui parinte decedat in accident sunt lipsiti de intretinere: instanta va stabili care e suma de bani pe care acel parinte o aloca in mod regulat copiilor sai si il va obliga pe autorul accidentului la plata unei rente pana cand copiii ies din starea de nevoie. Sau sa ne inchipuim ca o prezentatoare TV este desfigurata – probabil isi va pierde locul de munca si acest lucru trebuie compensat de cel vinovat de producerea accidentului.
In cazul in care nu vorbim despre un decedat, ci despre un infirm pe viata, se are in vedere daca suferinta presupune un tratament continuu si se pretind in instanta sume pentru masaj, lenjerie, modificarile necesare a fi aduse la apartament (cum ar fi cele pentru accesul carutului pentru infirmi ori design special la baie), hrana speciala si tratamentele necesare. Acestea se acorda dupa cum cere cel indreptatit, fie ca o suma globala, fie ca o renta lunara. Evident, daca in timp intervin si alte cheltuieli ca urmare a faptei, ele pot fi de asemenea pretinse, chiar ulterior finalizarii procesului penal.
Cel mai sensibil aspect este insa modul in care se calculeaza despagubirile morale.
Ce reprezinta ele? In general vorbind, vin sa compenseze acele aspecte numite de lege personale sau nepatrimoniale: intra aici atingerea adusa onoarei (de exemplu, ca urmare a insultarii unei persoane) sau reputatiei (de exemplu, ca urmare a unui articol denigrator in presa construit pe o acuzatie nereala), atingerea adusa dreptului la imagine (de exemplu ca urmare a publicarii unor poze personale fara acordul celui fotografiat), sau suferinta provocata in urma primirii unor lovituri, a suportarii unei interventii medicale sau a decesului unui apropiat.
In cazul accidentelor, in momentul in care a decedat o persoana care era tata intr-o familie, este clar ca vor suferi in primul rand urmasii celui decedat. Pentru aceasta suferinta se poate cere o despagubire pentru daunele morale, adica plata unei sume de bani care sa compenseze cumva – indiferent cat de cinic suna – disparitia celui drag.
Pe de alta parte, sa presupunem ca nu vorbim despre un decedat, ci despre un accidentat care ramane paralizat la membrele inferioare, pe viata. Pentru tot restul vietii, acesta trebuie sa se deplaseze intr-un carut. Compensarea intre o viata normala pe care ar fi putut sa o duca si o viata anormala pe care va trebui (prejudiciul „de agrement”) sa o duca se poate acoperi baneste.
In cazul accidentelor de circulatie soldate cu deces, cine poate cere aceste despagubiri? Doar urmasii, asa cum ati spus mai devreme, sau si alti apropiati?
Despagubirile pot fi cerute de orice persoana extrem de atasata de cel decedat. Sigur ca vorbim in primul rand de urmasi, sotie, copii, eventual fratii si parintii decedatului. Dar poate fi vorba si de alte persoane, cum ar fi logodnicul/concubinul sau persoanele intretinute in fapt de cel decedat si care nu ii erau rude, dar cu care se legase printr-un atasament profund.
Judecatorul trebuie sa analizeze de la caz la caz cat de stransa era legatura intre decedat si cel care se pretinde prejudiciat, inclusiv daca locuiau si se intretineau impreuna.
Ce se intampla daca cel vinovat de producerea accidentului este chiar victima, adica decedatul? Cine cui plateste?
Daca este vina exclusiva a soferului decedat, nu se acorda despagubiri. In unele cazuri se constata ca accidentul s-a produs atat din vina soferului decedat, cat si a celuilalt sofer implicat in coliziune. In acest caz, cel din urma va fi obligat la depagubiri doar proportional cu gradul sau de vinovatie.
Ce am constatat ca fiind ciudat in Romania este ca valoarea despagubirilor pretinse si acordate in infractiunile din culpa este mai mare decat pentru infractiunile cu intentie. Astfel, pentru decesul unei victime intr-un accident de circulatie se acorda mai mult decat in cazul unui omor comis cu cutitul sau prin impuscare.
Cum se stabileste valoarea despagubirilor pentru daune morale?
Nu avem nicio evidenta statistica a valorii despagubirilor acordate in Romania. Nici pentru vatamari, nici pentru decese produse prin accidente. Ce pot insa sa constat este ca judecatorii acorda totusi sume din ce in ce mai mari, ceea ce in opinia mea este firesc.
Va spun drept ca mie, ca judecator, imi este greu sa apreciez suferinta unei mame careia ii moare copilul calcat pe trecerea de pietoni de un sofer baut sau suferinta prin care trece tanara sotie lasata acasa cu doi copii de varsta frageda, in casa cu socrii, in timp ce sotul sau este omorat intr-o coliziune din cauza unui alt sofer.
Dupa cum tot la fel de greu imi este sa apreciez, daca vreti, rusinea pe care o indura un profesor universitar injurat in public de catre un coleg sau cea resimtita de victima unui viol. Dar sunt obligat sa o fac, tinand seama de criteriile legale, dar si de opinia doctrinarilor, precum si de practica altor colegi de ai mei.
Pe de alta parte, trebuie sa amintesc ca potrivit unui studiu recent publicat pe site-ul Fondul de protectie a victimelor strazii, rezulta ca, in practica din Romania dintre anii 2008-2010, cele mai mari sume de bani s-au acordat parintilor (in medie echivalentul a 53 salarii medii pe economie), apoi in ordine sotilor supravietuitori (37 salarii), urmeaza copiii minori (36 salarii), apoi cei majori (26 salarii) si in final fratii/surorile (21 salarii).
Tot atat de adevarat este ca in Romania este un adevarat carnagiu: acum cativa ani eram pe locul doi in Europa la numarul de victime ale accidentelor de circulatie.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!