60% din stocul total de spatii de birouri din Bucuresti este grupat in turnuri de otel si sticla
Perioada de boom imobiliar a schimbat puternic piesajul urban al Capitalei, şi arhitecţii vorbesc constant despre dezvoltarea haotică din acea perioadă. Aproape toate turnurile care străpung astăzi cerul Bucureştiului au fost implicate într-o serie de controverse legate de regimul de înălţime. Lipsa unor centre financiare, care să acomodeze zecile de multinaţionale ce îşi deschideau birouri în România, a impus o cursă contra cronometru între dezvoltatorii imobiliari. Fiecare investitor îşi dorea în portofoliu un imobil-reper care să atragă chiriaşi puternici şi, în consecinţă, să le asigure venituri consistente pe o perioadă cât mai lungă de timp. Grăbirea acestui proces de dezvoltare nu a avut în toate cazurile un rezultat pozitiv, drept dovadă stau clădirile Cathedral Plaza, ameninţată frecvent cu demolarea, şi Millennium Business Center, mistuită de flăcări din cauza unor erori de construcţie. Astăzi, 60% din stocul total de spaţii de birouri al Bucureştiului este grupat în coloşi de oţel şi sticlă.
Capital a analizat cele mai înalte turnuri de birouri din Bucureşti şi a realizat un top în funcţie de costul de închiriere a ultimului etaj. Birourile la înălţime sunt o modă împrumutată din Vest, iar ocuparea ultimului nivel denotă un exerciţiu de putere şi imagine pentru companii. În cazul în care nu sunt ocupate de restaurante cu panoramă, ultimele etaje sunt rezervate birourilor directoriale şi sălilor de consiliu.
„În general, turnurile se află în locaţii centrale şi semicentrale, având o vizibilitate foarte bună, fiind astfel vizate de companii pentru stabilirea sediilor centrale. Printre chiriaşii acestor turnuri sunt băncile, firmele de consultanţă sau IT şi telecomunicaţii“, spune Mădălina Cojocaru, directorul departamentului de birouri al DTZ Echinox.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!