Noul statut al senatorilor şi deputaţilor aduce penalizari
Luni intră în dezbatere, în Parlament, noul statut al senatorilor şi deputaţilor. Noua variantă a statutului conţine prevederi mult mai restrictive decât cel aflat încă în vigoare.
O absenţă nemotivată = 1% din indemnizaţie
În proiectul noului statut al parlamentarilor s-a introdus o modificare radicală: de la chiar prima absenţă nemotivată curge sancţiunea. „Neparticiparea la cel puţin o activitate parlamentară desfăşurată în sediul Parlamentului, în cadrul programului şi ordinii de zi aprobate de Biroul permanent, se consideră absenţă nemotivată şi are drept consecinţă reţinerea a 1% din indemnizaţia lunară brută a deputatului sau a senatorului”, se arată în textul nou. În varianta veche (cea aflată încă în vigoare), parlamentarii erau trataţi cu moderaţie: „(1) Deputatul sau senatorul care lipseşte de la 5 şedinţe ale Camerei sau de la 3 şedinţe ale comisiei permanente din care face parte, în aceeaşi sesiune, fără a avea concediu sau peste concediul aprobat, este obligat să justifice în scris absenţele.
(2) Deputatul sau senatorul care nu se conformează prevederilor alin. (1) pierde drepturile la indemnizaţie, la diurnă şi la celelalte drepturi băneşti, corespunzător perioadei în care a lipsit”.
Singura problemă care ridică semne de întrebare este aceea a motivării absenţelor. De regulă, cel puţin până acum, motivarea absenţelor reprezenta o simplă formalitate. Cuvântul parlamentarului conta. Astfel, am avut cazuri când parlamentarul îşi rezolva probleme personale, dar susţinea că a fost răcit sau că a avut o problemă (de serviciu) în teritoriu. Aici, credem că trebuie să se mai „umble” la statut, pentru ca motivările să fie făcute pe baza de documente.
O tentativă de descurajare a migraţiei
După cum se ştie, actuala Constituţie împiedică sancţionarea parlamentarilor migratori. Până se va modifica Legea fundamentală, noua variantă de statut încearcă cât de cât să descurajeze migraţia. Iată textul în materie: „Deputaţii sau senatorii care părăsesc grupul parlamentar din care fac parte, în conformitate cu art. (1) devin deputaţi neafiliaţi, dacă nu se afiliază unui alt grup parlamentar. Deputaţii şi senatorii rămaşi neafiliaţi nu îşi pot constitui grupuri parlamentare”. Ultima teză a acestui articol se regăseşte în regulamentele celor două Camere. Dar, ţinând cont de faptul că statutul prevede expres imposibilitatea constituirii unor grupuri parlamentare ale celor plecaţi – grupuri gen UNPR în mandatul trecut -, urmează ca în regulamentele celor două Camere prevederea care încuviinţa constituirea de astfel de grupuri să fie eliminată. Reamintim, aberanta prevedere de înfiinţare de grupuri parlamentare tip UNPR a fost opera Robertei Anastase şi a celorlalţi lideri PDL. Nefiind afiliaţi, parlamentarii care pleacă dintr-un partid pierd unele drepturi pe care colegii lor le au.
O altă prevedere descurajatoare: „Pierderea sprijinului politic de către deputat sau senator atrage de drept încetarea calităţii de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică”. În acest caz, de „suferit” au nu doar migratorii, ci şi cei excluşi dintr-un partid politic parlamentar.
Criza impune modificări
Numărul mai mare de parlamentari decât cel scontat a produs efecte şi la nivelul statutului. Astfel, s-a eliminat prevederea prin care parlamentarilor li se plătea orice deplasare cu avionul în ţară. Noul statut prevede că se suportă cheltuieli pe liniile aeriene doar pentru o călătorie dus-întors pe săptămână. În ceea ce priveşte cota de benzină alocată parlamentarilor care se deplasează din provincie la Parlament şi invers, aceasta a fost micşorată de la 9,6 litri la 100 km la 7,5 litri km.
Tot la acest capitol al modificărilor impuse de „criză” poate fi trecută şi următoarea prevedere din statut: „Pe perioada reţinerii sau arestării plata indemnizaţiei deputatului sau senatorului, precum şi plata celorlalte drepturi se suspendă, cu excepţia sumei forfetare alocate funcţionării biroului parlamentar. Drepturile suspendate, aferente perioadei reţinerii sau arestării, vor fi achitate dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă se constată nevinovăţia respectivului deputat sau senator”. Până în prezent, nu se reţinea nimic din drepturile financiare ale vreunui parlamentar aflat într-o astfel de situaţie.
Rudele şi finii, „out” din birourile parlamentare
În ceea ce priveşte birourile parlamentare din colegii, noul statut prevede o serie de restricţii, pe care vi le prezentăm în continuare: „Spaţiile destinate birourilor parlamentare nu pot fi închiriate în imobile aflate în proprietatea parlamentarilor, membrilor familiilor acestora sau rudelor parlamentarilor până la gradul al III-lea. Interdicţia este aplicabilă şi pentru acele spaţii aflate în patrimoniul unor societăţi comerciale la care parlamentarii, membrii familiilor parlamentarilor sau rudele acestora sunt asociaţi sau actionari.
În spaţiile precizate la art. (41) pot fi organizate Birouri parlamentare doar dacă aceste spaţii sunt puse la dispoziţie cu titlu gratuit.
Membrii familiei deputatului sau senatorului ori rudele/afinii acestuia până la gradul al III-lea nu pot fi angajaţi la respectivul birou parlamentar”.
Aceste prevederi nu există în statutul aflat încă în vigoare şi care va fi modificat săptămâna viitoare.cotidianul.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!