Evaziunea fiscala in Romania: 54 milioane de euro pe zi
Cea mai importanta sursa de venituri si cea mai putin folosita, de catre toate guvernele României de pâna acum, este reducerea evaziunii fiscale. În timp ce statul român colecteaza, în total, taxe si impozite de circa 32 de euro la fiecare 100 de euro din economie, media UE este de 44 de euro la fiecare 100 de euro din PIB, în conditiile în care fiscalitatea din România este mai ridicata decât în alte state.
Daca Guvernul, prin Fisc, Garda Financiara si prin Administratia Vamilor ar reduce macar cu o treime evaziunea fiscala din România, estimata de Consiliul Fiscal ca fiind de pâna la 15% din PIB, atunci veniturile la bugetul general consolidat ar fi cu aproape sapte miliarde de euro mai mari. Astfel, la o evaziune fiscala de doar 10% din PIB, institutiile statului ar fi putut colecta anul acesta, în total, aproximativ 50 de miliarde de euro, în loc de doar circa 43 de miliarde de euro. Practic, în fiecare zi statul pierde încasari de aproape 54 de milioane de euro din cauza evaziunii fiscale.
România, depasita doar de Bulgaria la capitolul „economie ascunsa” în întreaga UE
În topul statelor cu cea mai mare „economie ascunsa”, de la care statul nu încaseaza aproape nimic din taxele si impozitele legale datorate, România se afla pe locul 2 în UE, cu un procent de 29,6% din PIB, fiind depasita doar de Bulgaria, cu un nivel de 32,3%.
Reducerea evaziunii fiscale la zero ar echivala cu cresterea veniturilor statului cu 21 de miliarde de euro, deci cresterea celor actuale cu aproape 50%. Evaziune fiscala exista însa si în UE si în SUA si în toate economiile din lume. Conform unui studiu citat de Consiliul Fiscal, 19,2% din întreaga economie a UE este „ascunsa”, respectiv nu îsi plateste taxele si impozitele legale catre bugete. Pâna si în Austria, statul cu cea mai mica evaziune fiscala din Uniunea Europeana, „economia ascunsa” este estimata la aproape 8% din PIB.
O evaziune similara cu cea din UE ar însemna venituri anuale suplimentare cât bugetul Educatiei pe doi ani
Daca în România ponderea acestei parti din economie ar fi redusa la nivelul UE, respectiv cu o treime, de la 29,6% la 19,2% din PIB, atunci statul ar putea obtine venituri suplimentare de sapte miliarde de euro, echivalentul bugetului Educatiei (fara a lua în calcul plata salariilor profesorilor de catre autoritatile locale) pe aproape doi ani, sau aproape cât bugetul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) pe patru ani. Banii suplimentari ar putea fi folositi fie pentru reduceri consistente de taxe, fie pentru sporirea cheltuielilor cu investitiile sau cu asistenta sociala.
În 2010 evaziunea din TVA era estimata de Consiliul Fiscal la echivalentul a 3,6% din PIB.
Presupunând ca acest nivel s-a mentinut, reducerea evaziunii din TVA cu o treime ar însemna venituri suplimentare anuale de cel putin 1,64 miliarde de euro. Simplu spus, daca statul ar reduce evaziunea fiscala la încasarea TVA macar cu o treime ar putea reduce nivelul TVA de la 24% la 21% (sau chiar la 20%, cu o scadere asumata a veniturilor de circa 240 de milioane de euro pe an) mentinând încasarile la acelasi nivel. Impactul majorarii sau scaderii cu un punct procentual a taxei pe valoarea adaugata în conditiile mentinerii la acelasi nivel a consumului si a gradului de colectare este de circa 470 de milioane de euro pe an, conform calculelor gândul.
Reducerea cu o treime a evaziunii fiscale din întreaga economie ar echivala, de asemenea, cu fondurile necesare construirii a 2.000 de kilometri noi de autostrazi, adica de aproape patru ori mai mult decât actuala retea din România, la un cost mediu de 3,5 milioane de euro pe kilometru construit.
TVA mai mare, încasari sub cele din statele cu o taxa pe valoarea adaugata mai mica
Un grad scazut al colectarii taxelor si impozitelor face ca nivelul unei taxe sa nu fie reflectat direct proportional în economie. Într-un studiu facut public la finele lunii octombrie, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, atragea atentia ca desi România are un nivel al TVA de 24% sunt alte state care, la o valoare mai mica a taxei, încaseaza mai mult din ea, ca pondere în economia totala.
„România a colectat 8,4% din PIB venituri din TVA în anul 2011, la fel ca Estonia, în conditiile în care cota legala de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% fata de 20%). În plus, cu o structura a economiei relativ similara cu cea a României si o cota legala de TVA inferioara (20%), a colectat chiar mai mult din taxa pe valoarea adaugata în 2011, 8,6% din PIB”, se precizeaza în raportul Consiliului, prezentat de Dumitru.
Deficitul bugetului de pensii de stat ar putea fi redus la un miliard de euro
Aceeasi situatie este întâlnita si în cazul încasarilor contributiilor de asigurari sociale si a celorlalte contributii aplicate salariilor din România. Conform datelor prezentate de Consiliul Fiscal, desi nivelul acestor contributii (cele mai importante fiind cele la bugetul de pensii, Sanatate si Somaj) este de 43%, rata efectiva de taxare a muncii este de doar 27%.
Marea problema în acest caz este munca „la negru”. Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), în România, în septembrie, erau circa 6,2 milioane de angajati. Conform datelor oficiale ale Ministerului Muncii însa, numarul celor cu contracte, care contribuie efectiv la bugetul asigurarilor sociale, este de doar 4,32 de milioane.
Cum arata forta de munca a României la finele lunii septembrie
INS precizeaza, de altfel, ca cifra de 6,2 milioane de salariati reprezinta salariatii, „inclusiv fortele armate si asimilati si persoanele care lucreaza în sectorul informal si la negru”. Practic, pentru 1,9 milioane de angajati din România nu se platesc deloc, sau se platesc mult sub nivelul legal, contributiile legale datorate statului. Consiliul Fiscal estimeaza ca în 2010 evaziunea în cazul CAS reprezinta 4,5% din PIB. Reducerea ei cu o treime ar fi echivalat cu venituri suplimentare de circa 2 miliarde de euro anul acesta, presupunând ca nivelul evaziunii a ramas acelasi ca acum doi ani.
Reducerea cu o treime a evaziunii la plata CAS ar permite reducerea contributiilor cu opt puncte procentuale
Aceste venituri ar putea fi folosite, de exemplu, pentru a acoperi în buget nu numai reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, masura al carei impact ar fi, conform estimarilor gândul, o scadere cu 1,25 miliarde de euro a încasarilor la bugetul de stat, în conditiile în care fiecare punct procentual de CAS „aduce” la buget 250 de milioane de euro pe luna, conform executiei bugetare pe primele 11 luni ale acestui an. Astfel, reducerea evaziunii fiscale cu o treime la încasarea CAS ar permite reducerea contributiilor cu opt puncte procentuale, fara a afecta veniturile actuale.
Conform calculelor gândul pe baza cifrelor oficiale ale Ministerului de Finante, „gaura” din bugetul pensiilor de stat, respectiv diferenta dintre cheltuieli si venituri, va fi de 3 miliarde de euro anul acesta. Daca evaziunea la plata CAS ar fi fost redusa cu o treime, deficitul bugetului pensiilor de stat ar fi fost redus la doar un miliard de euro. Anul viitor, data fiind lipsa crearii de noi locuri de munca, a cresterii lente a salariului mediu brut pe economie si mentinerea încasarilor ca pondere în PIB, la care se adauga si indexarea pensiilor cu 4% începând de la 1 ianuarie, „gaura” de la bugetul de pensii de stat va fi cel putin la fel de mare.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!