33 de inculpati, printre care 20 de famacisti si 9 medici, deferiti justitiei pentru fraudarea bugetului CNAS
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a dispus joi trimiterea în judecată a 33 de inculpaţi, printre care 20 de farmacişti şi 9 medici, pentru fraudarea bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin compensarea ilegală a contravalorii unor reţete false, cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 2 milioane lei.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti transmis joi AGERPRES, cei 33 de inculpaţi, printre care şi medicii Cristina Daniela Sescu, Aurelia Alexandru, Carmen Badea, Victoriţa Boţoagă, Laurenţia Nicoleta Galeş, Mihaela Carmen Iftimie, Anca Marilena Leontescu, Sinona Ana Comănoiu Mudava, şi Doina Spătaru, sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals, luare şi dare de mită şi spălare de bani.
„Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către mai mulţi medici şi farmacişti din cadrul aceleiaşi reţele farmaceutice a bugetului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate prin compensarea frauduloasă a contravalorii unor reţete false, cauzându-se un prejudiciu de aproximativ 2.000.000 lei” se arată în comunicat.
Din probele administrate în cauză s-a desprins că farmacistul (de regulă diriginte de farmacie sau coordonator de zonă) stabilea o legătură cu un medic (specialist sau de familie) care prescria în mod constant numeroase reţete false cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că acestea erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi şi care nu solicitaseră vreun tratament.
„Prin completarea rubricilor reţetelor menţionate, medicul făcea menţiuni nereale cu privire la prescrierea efectivă a tratamentului. Medicul înmâna aceste reţete false farmacistului care le introducea în programul de gestiune al farmaciei şi le înainta spre decontare către Casa de Asigurări de Sănătate. Farmacistul verifica reţetele sub aspectul corectitudinii formale, completa rubrica ‘Am primit’, uneori prin falsificarea scrisului şi semnăturii beneficiarului reţetei, iar alteori farmacistul se trecea (în mod fals) drept împuternicit al pacientului. Farmacia realiza astfel un profit, întrucât primea de la Casa de Asigurări de Sănătate valoarea decontată a medicamentelor fără ca acestea sa iasă fizic din stoc. Sumele de bani decontate de către Casa de Asigurări de Sănătate, provenite din comiterea infracţiunilor de înşelăciune, erau ‘spălate’ prin introducerea într-un circuit comercial licit”, au constatat procurorii.
Sursa citată precizează că farmaciştii implicaţi obţineau un profit personal, deoarece, sporind în mod artificial vânzările, obţineau prime în plus faţă de salariu, iar medicii primeau, de regulă la sfârşitul fiecărei luni, sume de bani sau bunuri în valoare de 3% (uneori până la 5%) din valoarea totală a reţetelor false eliberate.
Un alt mod de operare consta în aceea că medicul prescria reţete cu acoperire într-o situaţie reală, în urma consultării reale a pacienţilor, dar în baza unei înţelegeri prealabile cu farmacistul şi prin încălcarea normelor deontologice privind exercitarea atribuţiilor de medic, fie determina pacientul să prezinte reţeta la o anumită farmacie, direcţionându-l acolo în vederea ridicării medicamentelor numai din această farmacie şi nu dintr-o farmacie concurentă; fie nu înmâna reţeta pacientului, ci direct farmacistului pentru a se asigura că reţeta nu este prezentată în altă parte, iar ulterior dădea medicamentele ridicate din farmacie pacientului.
Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti pentru judecarea cauzei. AGERPRES
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!