CSM: Tiberiu Niţu are un autocontrol scazut, o rezistenta scăzuta la stres, irascibilitate si o spontaneitate redusa
Tiberiu Niţu, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror general al României, are un autocontrol scăzut, o rezistenţă scăzută la stres, irascibilitate, o scăzută capacitate de mobilizare şi adaptare la interviu, precum şi o spontaneitate redusă, susţine Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în hotărârea privind avizarea negativă a propunerii înaintate de Mona Pivniceru.
În motivarea hotărârii, membrii secţiei apreciază că procurorul Niţu nu întruneşte condiţiile şi exigenţele necesare funcţiei de procuror general al PÎCCJ, nu doar din punctul de vedere al lipsei unei viziuni strategice asupra managementului Ministerului Public (MP), dar şi din perspectiva structurii de personalitate, a abilităţii de a relaţiona cu personalul, de a empatiza şi de a reuşi motivarea şi mobilizarea acestuia în vederea participării la realizarea obiectivelor MP, ‘toate pe fondul unei rezistenţe scăzute la stres şi al unei disponibilităţi limitate la efort susţinut‘.
Secţia a constatat că proiectul ‘Pentru o reformă durabilă şi ireversibilă” prezentat de Tiberiu Niţu a fost structurat pornind în principal pe constatările şi recomandările Raportului din 18 iulie al Comisiei Europene şi că însuşi titlul acestuia este întâlnit în mod frecvent în cuprinsul raportului (paginile 4, 5, 21, 22).
‘Din analiza planului de management şi din răspunsurile la întrebările adresate de membrii Secţiei pentru procurori, rezultă că modalităţile de înlăturare a vulnerabilităţilor identificate sunt tratate la modul general, soluţiile implică majoritar modificări legislative şi nu sunt fundamentate pe studii şi analize privind eficacitatea sistemului judiciar, un exemplu edificator în acest sens fiind necunoaşterea studiilor de impact referitoare la noile coduri. De altfel, la majoritatea întrebărilor adresate de Secţia pentru procurori, domnul procuror a evitat răspunsurile directe şi concrete‘, se arată în motivare.
Sursa citată precizează că lipseşte cu desăvârşire din proiect orice perspectivă asupra modului în care Ministerul Public se înscrie în sinergia instituţională, orice viziune asupra relaţionării cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect în actul de justiţie.
Consiliul susţine că procurorul Niţu, invitat de membrii Secţiei să răspundă la întrebări pe această temă, nu a fost în măsură să contureze o viziune coerentă asupra problemei.
‘Tiberiu Niţu nu a identificat măsuri imediate şi concrete care, în raport de resursele umane şi materiale actuale şi de legislaţia în vigoare, să conducă la obţinerea unor rezultate pozitive în mai buna desfăşurare a activităţii unităţilor de parchet. Astfel, deşi recunoaşte că măsura delegării procurorilor de la parchetele de la nivelele superioare la parchetele de la nivelele inferioare, în vederea preluării de dosare, nu are un rezultat scontat, propune această măsură în locul unei măsuri deja existente, care a fost apreciată ca fiind remarcabilă sub aspectul volumului cauzelor preluate şi al modalităţii de preluare, astfel cum rezultă din Hotărârea Secţiei pentru procurori nr. 326/12.09.2012, prin care a fost aprobat Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 1169/IJ/330/SIP/2012. De asemenea, candidatul nu a prezentat o analiză şi măsuri aferente necesităţii de personal auxiliar, în contextul în care în ultimii ani s-au adăugat noi atribuţii în sarcina grefierilor‘, se precizează în document.
Sub aspectul preluării dosarelor de către PÎCCJ de la unităţile de parchet din subordine, Secţia pentru procurori a constatat lipsă de performanţă şi neimplicare în exercitarea atribuţiilor manageriale la nivelul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, întrucât, în perioada în care Tiberiu Niţu a coordonat activitatea acestei secţii în calitate de prim-adjunct al procurorului general, nu s-a înregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu în materia conflictului de interese, corupţiei sau evaziunii fiscale, aceste materii fiind considerate priorităţi majore ale Ministerului Public.
De asemenea, CSM susţine că Tiberiu Niţu, din perspectiva funcţiei pentru care a candidat, ca ordonator principal de credite, a oferit răspunsuri vagi, fără a avea în vedere idei de punere în practică a unor strategii concrete.
În ceea ce priveşte criteriul de evaluare referitor la cunoştinţele specifice funcţiei pentru care s-a propus de către ministrul Justiţiei avizarea numirii, Secţia pentru procurori a reţinut că acesta nu a dat dovadă de iniţiativă în modernizarea managementului Ministerului Public sau în abordarea strategică a conducerii acestuia, o evaluare şi o analiză a regulamentelor care guvernează activitatea DNA, DIICOT şi PÎCCJ lipsind cu desăvârşire.
‘Candidatul nu a demonstrat cunoştinţe solide privind activitatea concretă a procurorilor din cadrul PÎCCJ (de exemplu, nu cunoaşte gradul de încărcătură al dosarelor/procuror la nivelul PÎCCJ şi nici gradul de recuperare a prejudiciilor). Secţia pentru procurori mai reţine că Tiberiu Niţu a refuzat să răspundă la anumite întrebări relevante pentru conturarea profilului de candidat şi a disponibilităţii la efort, edificator în acest sens fiind evitarea lămuririi unor aspecte privind experienţa profesională, în contextul în care i s-au solicitat exemple privind acţiuni relevante care să-1 evidenţieze profesional, cum ar fi un dosar important sau o acţiune de anvergură de-a lungul carierei de procuror‘, mai subliniază CSM.AGERPRES
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!