CSM: Ioan Irimie are o scazuta capacitate de adaptare la condiţiile interviului, a furnizat raspunsuri partiale, uneori eronate
Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut în privinţa procurorului Ioan Irimie, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, o scăzută capacitate de adaptare la condiţiile interviului, precum şi furnizarea unor răspunsuri parţiale, uneori eronate, în raport cu scopul şi modalitatea de formulare a întrebărilor.
În hotărârea privind avizul negativ faţă de propunerea Monei Pivniceru, Secţia pentru procurori a CSM apreciază că Ioan Irimie nu întruneşte abilităţile necesare exercitării funcţiei de şef al DNA, atât la nivelul cunoştinţelor teoretice, cât şi al deprinderilor practice privind managementul, comunicarea şi principiile care guvernează activitatea procurorilor anticorupţie, dar şi din punct de vedere conceptual, al viziunii integrate asupra structurii pentru care a candidat şi al abilităţii de a exercita un management strategic.
„Backgroundul şi modul de prezentare a candidatului nu au fost de natură să convingă Secţia pentru procurori în ceea ce priveşte capacitatea de a se impune ca lider în faţa personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de a motiva corespunzător procurorii şi restul personalului din direcţie pentru îndeplinirea optimă a competenţelor legale”, subliniază membrii Secţiei pentru procurori.
CSM menţionează că Ioan Irimie nu cunoaşte instituţiile Uniunii Europene, făcând confuzie între acestea atât sub aspect organizatoric, cât şi din punct de vedere al atribuţiilor şi al relaţiilor cu alte organizaţii sau instituţii naţionale ori europene.
„În acest sens se reţine confundarea Consiliului Europei cu Comisia Europeană, respectiv a evaluărilor la care România este supusă în cadrul mecanismului instituit de Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), respectiv evaluările la care România este supusă de către Comisia Europeană. Totodată, se observă şi cunoaşterea lacunară a realităţilor instituţionale ale DNA de către candidat, ţinând seama, de exemplu, de lipsa unui răspuns satisfăcător privind rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cadrul Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO), precum şi de lipsa unei prezentări coerente şi detaliate a modalităţilor concrete de colaborare cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul României, Ministerul Finanţelor Publice şi alte instituţii publice, inclusiv cu Serviciul Român de Informaţii sau alte structuri informative specializate„, se arată în motivare.
Referitor la capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, la capacitatea de organizare, la identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi, precum şi a soluţiilor propuse pentru prevenirea şi înlăturarea acestora, dar şi a propunerilor pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a DNA, Secţia pentru procurori a reţinut că Ioan Irimie dovedeşte o lipsă de viziune managerială privind organizarea şi eficientizarea acestei structuri.
„În acest sens, se constată că, deşi domnul procuror a identificat o serie de vulnerabilităţi şi posibile disfuncţii şi a propus obiective a căror îndeplinire ar putea conduce la diminuarea, respectiv eliminarea vulnerabilităţilor sau disfuncţiilor, nu sunt prezentate modalităţi concrete şi eficiente de natură a atinge obiectivele propuse. În privinţa resurselor umane, deşi propune completarea schemei de personal a DNA cu procurori din cadrul celorlalte unităţi de parchet, Ioan Irimie nu a specificat modalităţi concrete şi eficiente de punere în practică a acestui deziderat în raport cu posibilităţile actuale şi cu legislaţia în vigoare„, susţin membrii Consiliului.
De asemenea, CSM menţionează că procurorul nu a utilizat, pentru identificarea vulnerabilităţilor sau disfuncţiilor, studii şi analize privind eficacitatea şi eficienţa sistemului judiciar, motiv pentru care, în unele cazuri, susţinerile şi viziunea lui sunt în contradicţie cu indicatorii statistici şi de performanţă existenţi în rapoartele de activitate ale DNA.
„Incompleta aprofundare a specificului instituţiei s-a evidenţiat, de exemplu, şi în faptul că domnul procuror a reţinut în proiectul său drept vulnerabilitate „instabilitatea cadrului legislativ”, aceasta în condiţiile în care DNA nu s-a confruntat cu aşa ceva, nici referitor la incriminarea infracţiunilor de corupţie sau conexe (ultima modificare datând din primăvara anului 2007), nici referitor la cadrul funcţional al instituţiei. Totodată, referitor la statutul magistratului, Ioan Irimie a afirmat că o soluţie potrivită ar fi ca procurorii să se bucure de inamovibilitate, fapt ce denotă o cunoaştere deficitară a acestei instituţii. În privinţa criteriilor referitoare la capacitatea de comunicare, de relaţionare şi în legătură cu rapiditatea în luarea deciziilor, Secţia apreciază că procurorul Irimie nu dovedeşte abilităţi în domeniul bunelor relaţii cu mass-media şi al transparenţei, şi nici preocupări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii publice a instituţiei„, se mai spune în document.
CSM mai susţine că acesta a demonstrat şi incapacitatea de a lua decizia potrivită în ce priveşte modul de reacţie al şefului instituţiei într-o prezumtivă situaţie în care asupra unuia dintre procurorii structurii s-ar exercita presiuni.
Referitor la activitatea efectivă depusă de către procurorul Irimie, Secţia a constatat că acesta nu s-a evidenţiat prin întocmirea unui număr corespunzător de rechizitorii în cauzele de corupţie instrumentate, astfel cum rezultă din situaţia privind volumul de activitate al acestuia pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, respectiv în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în ultimul an neîntocmind niciun rechizitoriu. AGERPRES
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!