Lansare de carte: Despre Noul Cod de Procedura Civila. Note. Corelatii. Explicatii
Acest demers stiintific a luat nastere în urma nevoii resimtite de avocatii din cadrul SCA Piperea si Asociatii, autori ai notelor si explicatiilor Noului Cod de procedura civila, de a întelege si de a aprofunda noile realitati normative ce vizeaza procesul civil, în reglementarea Legii nr. 134/2010. Dorinta autorilor de a întelege noile institutii s-a transformat pe parcursul lunilor de vacanta judecatoreasca din vara anului 2012 în ample discutii, extrem de constructive, referitoare la noile prevederi procesual civile, iar discutiile au generat ideea unei lucrari care sa cuprinda punctual explicatii cu privire la modul în care noile texte de lege ar urma sa fie aplicate si corelatiile ce ar urma sa fie facute între articolele din Noul Cod de procedura civila. Asadar, lucrarea de fata, publicata la prestigioasa Editura CH Beck, reprezinta viziunea noastra conturata în privinta noii reglementari ca urmare a analizei corelate a textelor si a implicatiilor practice, precum si a analizei comparate cu vechea reglementare.
Analiza pe care ne-am propus-o prin prezenta lucrare se doreste a fi una practica, aplecata spre modul în care ar urma sa se aplice in concreto noile prevederi. Noi, autorii nu pretindem ca am reusit sa oferim o abordare exhaustiva a întelesurilor textelor din Noul Cod de procedura civila, însa consideram ca reusim sa oferim un instrument util practicienilor dreptului privat carora le este în mod evident adresata prezenta lucrare.
Daca vorbim despre dreptul privat nu putem sa nu observam ca Noul Cod civil (intrat în vigoare în data de 1 octombrie 2011) invita, practic, partile la a declansa procese pentru orice tip de neîntelegere, ba chiar pentru completarea raporturilor lor juridice (a se vedea, pentru aceasta constatare Gh. Piperea, Drept comercial. Întreprinderile, Editura CH Beck, Bucuresti 2011, p. 26), analiza sinoptica a Noului Cod de procedura civila ne releva aceeasi tendinta. Faptul ca se trimite, în relatiile dintre profesionisti, la conciliere directa sau faptul ca se fac dese referiri la mediere, ca alternativa la proces, nu schimba aceasta impresie, întrucât Noul Cod civil este excedat de trimiteri la instanta competenta sau la tribunal pentru orice situatie care ar putea releva un impas legal.
Totusi, în Noul Cod de procedura civila sedintele publice devin exceptia, din moment ce, în fond, cercetarea procesului se desfasoara în camera de consiliu, iar procesele de mica anvergura se solutioneaza, la cererea partilor, doar pe baza înscrisurilor de la dosar, fara a fi necesare dezbateri. Asadar, publicul este tinut „la distanta”, fapt care nu se conciliaza prea bine cu rolul educativ al procesului.
Tendintele manifestate în jurisprudenta noastra începând cu cauza Beian contra României (decembrie 2007), respectiv ridicarea la rangul de norma de drept a precedentului judiciar si refuzul aplicarii legii interne pe motiv de contrarietate a legii interne cu dreptul Uniunii Europene sau cu drepturile omului, amplifica fenomenul de juridicizare.
In ultimii ani, când s-a constatat ca legea româna era contrara dreptului Uniunii Europene sau contrara CEDO, judecatorul intern a înlaturat-o de la aplicare (art. 3 si 4 NCPC), dar nimeni nu accepta înca sa aplice direct si voluntar aceste concepte juridice si sa li se conformeze. E nevoie de un proces pentru ca legea interna contradictorie cu aceste doua tipuri de drept pozitiv supranational sa fie declarata inaplicabila. Autoritatile române sunt înca uluite ca legi declarate de Curtea Constitutionala „perfect” compatibile cu Constitutia sunt înlaturate de la aplicare de judecator.
Asistam la o nedorita juridicizare a relatiilor sociale si la o orientare nefireasca a omului catre solutionarea în justitie a impasului optiunilor sale contractuale sau a celorlalte tipuri de dispute juridice. Acestea nu sunt raporturi juridice de conformare voluntara, ci conflicte juridice. Disputa sau procesul judiciar înseamna conflicte interumane; multiplicat de milioane de ori, procesul judiciar poate duce fie la o permanenta tensiune sociala, fie chiar la conflicte sociale; nu aceasta este menirea dreptului.
Un om obisnuit s-ar simti, cu siguranta, sufocat de atâtea legi, reguli si formalitati sau chiar iritat de aceasta supradimensionare a juridicului. Nu trebuie sa dramatizam, totusi. Oricât de sinuos este formatul în care curge, apa îsi va gasi locul în care sa se stabilizeze; la fel si realitatea sociala, mult prea des transformata în realitate judiciara.
Daca echitatea si buna credinta sunt puse la baza actului de justitie, atunci putem fi optimisti: scopul regulilor înscrise în Noul Cod de procedura civila se va fi împlinit.
Scopul Noului Cod de procedura civila este de a stabili regulile necesare înfaptuirii justitiei. Ce este justitia? E sinonima cu dreptatea, cu echitatea sau cu pacea sociala?
Ce înseamna fiat justitia, pereat mundi?
Ce este echitatea?
Conform DEX, echitate = dreptate, nepartinire; cinste; respectul drepturilor fiecaruia; omenie.
Echitatea este sensul originar al dreptului, finalitatea sa. Pe temeiul echitatii, dreptul poate fi modul în care se organizeaza pacea sociala.
Despre echitate vorbesc art. 5 alin. (3) in fine NCPC (ca temei ultim al solutiilor judecatorului care nu identifica o norma de drept si nici o analogie juridica aplicabila faptului concret dedus judecatii) si art. 1272 NCC (ca întindere sau “limitare” a fortei obligatorii a contractului).
Desi buna credinta este un concept juridic, el are la baza, totusi, un concept sociologic sau chiar etic: bunul simt comun. Ceea ce pentru omul obisnuit, nefamiliarizat cu conceptele juridice, este de bun simt, trebuie sa fie de bun simt si pentru jurist. Cel ce actioneaza dupa bunul simt comun, este de buna credinta. Iar buna credinta este starea normala a omului, care nu trebuie probata, ci doar afirmata. Cel ce intentioneaza sa contrazica afirmarea bunei credinte trebuie sa faca proba contrara, a relei-credinte.
Poate ca ar fi momentul sa ne întrebam daca nu cumva ar fi trebuit organizate curti cu juri pentru anumite tipuri de procese, curti care sa se pronunte cu simplitate si pe întelesul tuturor, pe baza realitatii faptelor, a echitatii si a bunului simt comun, lasând judecatorilor „grija” sau „distractia” formelor procedurale si a exceptiilor, inadmisibilitatilor si a altor artificii tehnice neinteresante, ba chiar detestabile pentru omul de rând. Si poate ca ar fi bine sa ne întrebam daca nu cumva unii dintre judecatori, macar cei de la vârful sistemului judiciar, ar trebui sa fie supusi scrutinului alegatorilor – împricinati, asa cum se întâmpla de foarte mult timp în SUA. Daca justitia va deveni simpla, logica, pe întelesul tuturor si predictibila, oamenii îsi vor recapata încrederea în justitie. Stiind la ce trebuie sa se astepte, oamenii nu vor mai merge atât de des în justitie sa îsi pretinda drepturile, ci îsi vor respecta conventiile si obligatiile din bun simt. Iar CEDO va rasufla, în sfârsit, usurata, putând sa închida robinetul cu miile de cazuri românesti cu care este inundata în prezent.
Notiunea de cod poate parea sinonima cu cea de cifru, întrucât juristii, în calitatea lor de interpreti ai codurilor, asta fac: decodifica/descifreaza, încercând practic sa gaseasca întelesul ascuns al normei de drept pozitiv.
Oare asta se vrea de la norma de drept pozitiv? Sa fie cât mai greu de decodificat/descifrat?
Mintea juristului este deformata, acesta fiind chitit sa caute oriunde întelesuri si sensuri ascunse, sa decodifice sau sa descifreze. Descoperirea întelesului ascuns al unui mesaj codificat înseamna decodificare, în timp ce descoperirea întelesului ascuns al unui mesaj cifrat înseamna descifrare. În orice caz, în ambele cazuri, este vorba de interpretare, adica de efortul unui „initiat”, care cunoaste semnificatia ascunsa a codului sau a cifrului, de a lamuri întelesul mesajului. Si, în ambele cazuri, este vorba de un mister, de o enigma, care se ascunde sub acoperirea codului sau a cifrului. Enigma înseamna: secret, taina, mister, lucru greu de înteles.
Finalitatea demersului nostru, al avocatilor din cadrul SCA Piperea si Asociatii, în calitate de ”initiati” ai dreptului, a fost sa oferim o descifrare, o decodificare a Noului Cod de procedura civila, prin oferirea unor solutii concrete, unele deja consacrate în lumina C.proc.civ. din 1865 si aplicate mutatis mutandis, fata de similaritatea sau caracterul identic al reglementarii, dar si unele noi necesare fata de modificarile de substanta introduse prin Noul Cod de procedura civila.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!