Cum comentează consultanţii măsurile fiscale
Firmele care angajează şomeri cu vârsta mai mică de 25 ani sau mai mare de 55 ani nu vor plăti pentru aceştia, pentru o perioadă de un an, contribuţii de asigurări sociale, dacă persoanele astfel angajate vor fi menţinute încă un an după expirarea facilităţii. Angajatul va achita contribuţiile aferente, facilitatea fiind valabilă doar pentru angajator.
Corina Mindoiu, tax manager – Human Capital Global Mobility Ernst & Young: Această facilitate fiscală este binevenită pentru contribuabili. Însă, ceea ce contează mai mult este ca procedura de urmat de către contribuabil pentru a obţine această facilitate să nu fie anevoioasă. Am văzut cazuri când contribuabilii au renunţat în a solicita facilităţi similare deoarece lista de documente ce trebuia depusă era lungă şi procesul în sine dura foarte mult.
Adrian Stoian, senior consultant global employer services, Deloitte Tax: Măsura este una binevenită, însă nu răspunde întru totul solicitărilor mediului de afaceri pentru măsuri pe termen lung de scădere a costului cu contribuţiile sociale. Dacă facem o analiză comparativă a costului salarial, observăm că România pierde teren la capitolul contribuţii sociale, care sunt în continuare mult mai ridicate prin comparaţie cu alte ţări din regiune. De altfel, facilităţi fiscale de acest tip au mai fost şi încă sunt în vigoare, precum scutirea de la plata contribuţiei pentru şomaj aplicabilă în cazul angajării de absolvenţi de învăţământ superior sau pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi studenţilor.
Prin urmare, pentru susţinerea economiei şi a investiţiilor pe termen lung, astfel de facilităţi fiscale temporare sunt binevenite, însă România ar avea nevoie şi de măsuri cu efect pe un termen mai îndelungat, precum scăderea contribuţiilor sociale sau micşorarea plafonului aplicabil acestora.
- Plafonul de deductibilitate a cheltuielilor va creşte de la 20% la 50% în cazul investiţiilor în domeniul cercetării-dezvoltării.
Dan Bădin, partener taxe directe, Deloitte Tax: Creşterea plafonului de deducere suplimentară pentru cheltuielile din domeniul cercetării-dezvoltării este în mod cert o măsură benefică pentru mediul de afaceri. Această creştere a plafonului ar trebui, totuşi, să fie acompaniată de clarificarea aplicabilităţii acestei măsuri, întrucât în prezent există incertitudini cu privire la cheltuielile pentru care se poate aplica această facilitate. În prezent, se consideră că de aceste stimulente fiscale pot beneficia doar companiile care folosesc rezultatele cercetării în folos propriu, dar considerăm că ar fi util să se prevadă că pot fi beneficiari ai deducerii suplimentare inclusiv acele companii care sunt subcontractate pentru activităţi de cercetare-dezvoltare. O astfel de prevedere ar duce la un număr mai mare de companii care să aplice această facilitate, deoarece activitatea de cercetare-dezvoltare are o importanţă foarte mare în anumite domenii (ex., industria auto, farma, IT etc.), iar din motive de optimizare a costurilor această activitate se face de obicei de către companii specializate în cercetare şi dezvoltare.
Mai mult, acest lucru ar creşte atractivitatea României pentru atragerea de investiţii, în condiţiile în care multe dintre ţările din centrul Europei au prevederi fiscale mai favorabile decât România pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.
- Firmele cu datorii bugetare vor fi scutite de la plata penalităţilor aferente dacă achită obligaţia principală şi dobânzile în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2012.
Dan Bădin, partener taxe directe, Deloitte Tax: Dacă se va proceda la scutirea de penalităţi, considerăm că această măsură ar fi mai echitabilă dacă s-ar aplica inclusiv la plăţile obligaţiilor principale plătite cu întârziere, dar înainte de data de 1 septembrie.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!