Miza mare la recrutarea de manageri pentru Transgaz si Romgaz
Ministerul Economiei a retras, la o saptamâna de la publicare, documentatia pentru headhunterii care voiau sa participe la licitatia pentru înlocuirea managerilor si a membrilor în consiliile de administratie din 48 de companii de stat cu executivi cu experienta în privat.
“Am primit mai multe solicitari de clarificare si de aceea am decis sa retragem documentatia pentru a o îmbunatati si pentru a o face mai putin rigida. Am ales aceasta optiune din dorinta de a fi 100% siguri ca nu vom angaja gresit cheltuielile suportate de OPSPI în acest proiect. Estimarea noastra este ca vom publica noua documentatie în câteva zile”, a spus Remus Vulpescu, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii în Industrie (OPSPI) din cadrul Ministerului Economiei, cel care se ocupa de acest proiect din partea Ministerului Economiei. Vechea documentatie prevedea ca headhunterii sa depuna dosarele pentru licitatia din acest proiect pâna la finalul lunii iulie.
OPSPI vrea sa schimbe peste 500 de directori executive si non-executivi din 48 de companii de stat care ar urma sa fie recrutati pâna în toamna de catre headhunteri, aceasta fiind cea de-a doua încercare a Ministerului Economiei de a aduce management profesionist la companiile de stat, cu scopul de a le eficientiza. Pentru fiecare proiect de recrutare de CEO si membri în consiliile de administratie dintr-o companie, OPSPI a pus la dispozitie câte o suma estimata de 100.000 de euro, adica în total 4,8 milioane de euro.
“Respectam în continuare prevederile Ordonantei 109 privind guvernanta corporativa, chiar daca au trecut opt luni de la intrarea în vigoare a acesteia, însa am ajuns la concluzia ca trebuie sa lucram mai organizat, mai clar, fara sa platim sute de mii de euro unor consultanti care sa ceara ajutorul altor consultanti ca sa instaleze manageri privati si pâna la urma sa nu se întâmple nimic”, a mai spus Remus Vulpescu, facând aluzie la contractul pe care Ministerul Economiei l-a avut cu consultantii de la firma de executive search Pedersen & Partners (care i-a subcontractat pe consultantii în management Roland Berger si pe avocatii de la Nestor) pentru recrutarea de CEO pentru Hidroelectrica, Romarm, Electrica Furnizare si Oltchim. Desi acestia au iesit din proiect, ministerul le-a platit 100.000 de euro pentru servicii, însa la aceste companii nu a fost numit niciun manager privat.
“Vrem sa nu existe neclaritati pentru ca apoi sa nu contrazica nimeni procedura. Este un proiect-fenomen la care apelam la ajutorul headhunterilor pentru a ne selecta manageri, nu neaparat straini, pentru ca România are foarte multi manageri buni”, a mai spus Vulpescu.
Managerii vor primi salarii ca în privat
Miza cea mai mare o reprezinta în acest moment recrutarea de executivi pentru companii precum Romgaz – cea mai profitabila companie de stat -, Transgaz, Electrocentrale Bucuresti sau Transelectrica. În ceea ce priveste remuneratiile pe care le vor primi noii manageri “privati” si membri din consiliile de administratie, Vulpescu spune ca acestea se vor situa “la nivelul pietei” si vor lua în considerare si performanta acestora, la fel cum se întâmpla în economia de piata.
“Vrem ca aceste companii de stat sa înceapa sa se comporte precum companiile private: sa faca profit, sa îsi reduca cheltuielile, statul sa primeasca dividende care sa creasca veniturile de la buget, iar managerii sa fie rasplatiti în functie de performanta”, a mai spus Vulpescu.
În ceea ce priveste componenta consiliilor de administratie sau a consiliilor de supraveghere ale companiilor din acest proiect, Vulpescu spune ca membrii nu mai trebuie sa fie “purtatori de cuvânt ai ministerelor”.
“Ne-am dori ca din aceste consilii sa faca parte bancheri de investitii, avocati, poate si expati din marile companii private din aceste sectoare – daca timpul le permite – ca sa elaboreze strategii pe termen lung pentru companiile de stat”, a mai spus Vulpescu.
Majoritatea sefilor de companii de executive search de pe piata locala spun ca vor participa la licitatiile lansate de Ministerul Economiei doar daca vor fi clarificate unele aspecte din caietele de sarcini. O nemultumire a acestora era legata de modul în care va trebui sa faca recrutarile pentru unele companii relativ necunoscute, precum Cir, ICEM sau Icemenerg.
“Headhunterii ar putea sa ia în considerare faptul ca, dincolo de suma primita în urma serviciilor prestate, îsi pot trece în portofoliul de clienti companii cu afaceri de sute de milioane de euro, iar participarea la licitatie le-ar putea deschide usa si pe viitor la alte companii de stat”, a mai spus Vulpescu.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!