Scopul medierii in materie penala si afacerile din infractiuni
Codul Penal si Codul de Procedura Penala instituie in Romania un nou tip de justitie penala, o justitie in care accentul cade pe recuperarea prejudiciilor si reintegrarea faptuitorilor spre deosebire de vechea politica penala unde principala era tragerea la raspundere penala a faptuitorilor. Vorbim de noua politica penala de tip restaurativ si vechea politica penala de tip opresiv.
In aproape 2 ani de la instaurarea noilor politici penale exista si vor exista cateva voci care blameaza justitia restaurativa si medierea penala in mod special. Este destul de dificil ca dupa zeci de ani cu un sistem penal opresiv in care cetateanul era obisnuit cu ideea ca locul faptuitorului este la puscarie, sa schimbi aceasta idée cu cea in care locul faptuitorului este in societate si acesta trebuie reintegrat in familie, la un loc de munca, in grupuri sociale care sa il stimuleze sa aiba un comportament social adecvat. Mentionez ca medierea penala are un rol restaurativ si este aplicabila tuturor infractiunilor dar doar acolo unde persoana faptuitorului isi asuma fapta si consecintele acesteia in fata victimei sale. Aceasta asumare vine desigur doar in urma unor avantaje date de stat faptuitorului – eliminarea raspunderii penale sau atenuarea acesteia, eliberarea conditionata (cand plata prejudiciului dispus prin sentinta penala definitiva are loc prin mediere), si altele, dupa caz.
In aceste conditii medierea penala a luat un avant considerabil si a inceput sa functioneze. Ca orice lucru care functioneaza in Romania s-au gasit déjà voci care sa conteste eficacitatea medierii penale si rolul acesteia in societate, scrie mediatorul Ilie Dorin pe blogul sau.
Citeste mai multe AICI
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!