Taxa auto, bataia de joc a statului pe banii contribuabililor

 

Incepand cu anul 2007 prin modificarea Codului fiscal se introduce in Romania taxa de prima inmatriculare.Aceasta taxa isi va schimba denumirea de-a lungul vremii de fiecare data cand guvernantii au decis modificarea modului de calcul, fie ca urmare a presiunilor Comisiei Europene, fie ca urmare a opticii ministrilor mediului perindati prin guvernele Romaniei.

Intentia cu care a fost introdusa aceasta taxa era laudabila, in sensul ca se dorea stoparea aducerii a tot felul de harburi din UE pe piata din Romania, care oricum avea un parc auto invechit, dar mai ales se dorea ca poluatorul sa plateasca in conditiile in care mediul a devenit o componenta majora a politicilor sociale datorita efectelor climatice negative urmare cresterii poluarii.

Desigur aceste intentii nu au fost exprimate bine in fond, astfel ca aceasta taxa a starnit de la bun inceput multe discutii, controverse, dar si manifestari grotesti de genul celei a unui ministru al transporturilor care isi dorea cu orice pret sa geama cei cu Q7 cand vor vedea ce taxa au de platit.

Scopul acestui articol nu este de a face un istoric al acestei taxe, ci de a prezenta cateva aspecte care vor demonstra ca taxa de poluare a devenit o povara pentru bugetul statului si finantele tarii sunt grav afectate, fara ca cineva sa ia vreo masura.

Se zice ca statul este cel mai prost administrator, dar din pacate se uita faptul ca pana la urma statul suntem noi toti, de la vladica la opinca  si noi avem de suferit in timp ce unii, putini la numar , se imbogatesc nerusinat pe spinarea noastra, a statului.

Si cand  spun toate acestea am in vedere faptul ca romanul e din fire descurcaret si mereu a cautat o chichita in hatisul legilor care sa-i dea dreptate si sa recastige banii dati la stat sub diverse taxe si impozite.

Taxa de prima inmatriculare si variantele ei nu au facut exceptie de la aceasta regula astfel ca instantele de judecata s-au trezit invadate la propriu de multimea de procese deschise de contribuabili impotriva statului pentru recuperarea acestei taxe.

La inceput instantele s-au miscat greoi in aceste procese, termenele de solutionare erau destul de lungi, insa dupa ce Curtea  Europeana de Justitie a  solutionat procesul Tatu contra Romania si a stabilit ca  legislatia in domeniu incalca Tratatul UE si ca aceasta taxa este discriminatorie, instantele de judecata au trecut la solutionarea cu rapiditate a proceselor aflate pe rol si a celor care au urmat.

Practic instantele de judecata au inceput sa dea castig de cauza reclamantilor inca de la primul termen de judecata si de la prima instanta, recursurile facute de institutiile statului la instantele superioare nefiind altceva decat o pierdere de timp si de hartie, aceste recursuri facandu-se mai mult in ideea de a demonstra controalelor anuale ale  Curtii de Conturi  ca s-au facut eforturi pentru a combate castigarea fara lupta a taxei de poluare si dobanzilor aferente, precum si plata cheltuielilor de judecata.

Si aici intervine prostia statului si transformarea acestei taxe intr-o povara pentru bugetul tarii si nu intr-un beneficiu.

Practic toate instantele dau castig de cauza contribuabililor si obliga fiscul si Administratia Fondului pentru Mediu  sa restituie acestora taxa de poluare platita plus dobanzi de intarziere calculate dupa art.124 din Codul de procedura fiscala si cheltuieli de judecata.

Dobanda de intarziere se calculeaza in functie de numarul de zile de la data la care contribuabilul a solicitat restituirea taxei de la organul fiscal care a incasat-o(asa numita procedura prealabila) si pana la restituirea efectiva aplicandu-se  o cota procentuala de 0,4% pe zi.Rezulta astfel sume colosale la nivelul intregii tari, cu efecte negative asupra bugetului natiunii care nu numai ca nu se mai poate folosi de sumele incasate din taxa de poluare , dar mai trebuie sa restituie sume duble sau chiar triple fata de cea platita de contribuabili.

Si asta nu e tot.Avocatii care reprezinta petentii in instanta cer si ei recuperarea cheltuielilor platite de petenti cu onorariile, acestea intorcandu-se la client sub forma cheltuielilor de judecata, cheltuieli de judecata care se percep in ambele instante in care se judeca cererea petentului de restituire a taxei de poluare.

Aceste cheltuieli nu sunt deloc modice mergand de la 300-500 lei in prima instanta pana la  peste 1000 lei in recurs si asta in conditiile in care avocatii nu depun un efort intelectual foarte mare in aceste procese dinainte castigate. Practic ei au o intampinare tip catre instanta  in care inlocuiesc datele petentului, sumele cerute a fi restituite si cheltuielile de judecata, treaba care dupa umila mea parere nu-ti ia mai mult de 10 minute. Plus ca trendul fiind de restituire a sumelor percepute ca taxa de poluare avand la baza sentinta Curtii Europene de Justitie si prevederile Tratatului UE, avocatii solicita instantelor judecarea in lipsa , procesul fiind de fapt o simpla etapa necesara pentru recuperarea sumelor de catre clientii lor.

Si atunci sa pretinzi instantei cheltuieli de judecata de zeci de milioane,  cum fac unii avocati care cer si cate 3000 lei onorarii la recurs , mi se pare o blasfemie, care din pacate este sustinuta si de lege, chiar daca nu este morala.

Aceasta nerusinare de a cere zeci de milioane statului pentru o munca de 10 min/proces este stopata de unii judecatori care mai cred inca in onestitate si care reduc aceste cheltuieli la mai putin de jumatate considerand ca sunt disproportionate in raport cu cauza, insa aceste cazuri sunt rarisime. Se aduna astfel alte zeci de milioane de lei pe care statul trebuie sa le plateasca petentilor, bani care sunt convins ca nu intra totdeauna in buzunarele acestora ci o parte revine si avocatilor.

Mai nou se remarca intrarea in aceasta categorie a profitorilor de pe urma statului si a unor executori  judecatoresti.De ce spun aceasta? Fiindca exista situatii, nu putine, cand contribuabilii castiga procesele intentate statului pentru plata taxei de poluare si dupa ce obtin zeci de mii de lei din dobanzi si cheltuieli de judecata se gandesc ca statul n-a platit destul si solicita ca recuperarea sumelor stabilite de instante  sa aiba loc prin intermediul executorilor judecatoresti, cand este foarte simplu ca si procedura si executorul judecatoresc nu-si are rostul pe aceasta filiera: avand sentinta de la prima instanta si sentinta de la Curtea de Apel care a judecat recursul facut de institutiile statului, contribuabilul nu are altceva de facut decat sa depuna la registratura fiscului o cerere tipizata prin care cere restituirea sumelor in cauza , anexand in original cele 2 sentinte si numarul de cont si banca unde acesta este deschis pentru restituirea sumelor.Simplu si la obiect!

Dar , nu! Unii considera ca n-au castigat destul si ia sa-l facem pe statul asta prost sa ne mai dea niste bani! Asa ca hai fuguta cu sentintele la executor sa recupereze el banii de ce sa ma mai duc eu la fisc ca mi-e lene sau n-am chef!

Si d-l executor se conformeaza ca doar si el trebuie sa castige niste bani si face o adresa tip catre fisc in care someaza pe acesta ca in termen de 6 luni sa plateasca sumele datorate in urma sentintelor judecatoresti, la care adauga niste taxe de timbru precum si onorariul lui. Care onorariu este de minim 4000 lei la care se mai adauga si TVA!4000 lei plus TVA pentru o simpla somatie de o pagina!!!!!!

Acum sa stam stramb si sa judecam drept: vi se pare normal asa ceva?Ganditi-va stimati concetateni ca multi dintre dvs castigati salariul minim pe economie, ca de-abia va descurcati cu impozitele la stat, cu hrana de zi cu zi, cu medicamentele, cu imbracamintea  copiilor, cu cheltuileile gospodaresti si altii vor sa castige 4000 lei doar completand o foaie!Incredibil, dar adevarat! Din pacate!

Faceti o socoteala cam cati executori  judecatoresti sunt in Romania, cati avocati si o sa va speriati  ce sume colosale pentru bugetul tarii trebuie platite pentru o amarata de taxa de poluare.

Si atunci n-ar fi mai normal ca statul, de fapt guvernantii si noi pana la urma, sa militam pentru o lege care sa abroge  taxa de poluare in toate formele ei si sa se restituie banii tuturor?

Si daca tot vrem sa dam ceva pentru mediu, bani care sa fie folositi intr-adevar pentru adevarata protectie a mediului, de ce n-am introduce o taxa de mediu care sa se plateasca anual la buget? S-ar degreva astfel bugetul de sumele enorme pe care trebuie sa le plateasca acum ca dobanzi, onorarii avocatiale si onorarii executori judecatoresti. In plus am degreva si instantele si asa sufocate de procese.

Solutii exista totul este sa se vrea!Sumele platite aiurea din buget ne afecteaza pe toti pana la urma. Si sa nu uitam ca statul suntem noi in ultima instanta.

Burete Adrian

Cuvinte cheie: , , , , ,

 

Distribuie