Facultatea de Drept, alt concept de educaţie juridică
Brandusa Gorea, Foto: Zi-de-zi.ro
Facultatea de Drept din cadrul Universităţii “Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş este prima facultate de drept din România care are în planul de învăţământ, la nivel de licenţă, un curs de mediere a conflictelor în drept. Conf. univ. dr. Brînduşa Gorea, decan al acestei facultăţi, a oferit detalii şi despre latura formativă de care se bucură noile generaţii de jurişti.
Reporter: Mai sunt tentaţi tinerii români de studiile juridice? Mai doresc să urmeze cursurile unei facultăţi de drept?
Brînduşa Gorea: Se pare că da. Obişnuiesc să îi întreb pe studenţii de anul întâi de ce au optat pentru drept. Cel puţin o parte dintre ei dovedesc multă maturitate, răspunzând că studiile juridice îţi oferă cea mai solidă pregătire teoretică pentru aproape orice profesie. Bineînţeles, nu toţi absolvenţii unei facultăţi de drept vor deveni magistraţi, avocaţi sau notari, dar practic nu există vreun domeniu al socialului nereglementat juridic sau în care dreptul să nu îşi pună amprenta. Asta ca să nu mai vorbim de numeroasele noi oportunităţi de carieră juridică care s-au ivit şi în România în ultimii ani: de la mediator sau arbitru, la practician în insolvenţă, executor judecătoresc, consultant juridic în afaceri, consilier de proprietate intelectuală şi aşa mai departe.
Rep.: În toate sondajele de opinie, justiţia din România este creditată cu un grad foarte scăzut de încredere. Se datorează acest lucru unei slabe pregătiri a studenţilor de la drept? Putem spera că generaţiile viitoare de jurişti vor schimba această percepţie?
B.G.: Studenţii noştri nu sunt deloc slab pregătiţi, dimpotrivă! Şi există suficiente exemple de absolvenţi ai facultăţii noastre care sunt magistraţi, avocaţi, lideri în administraţia publică şi aşa mai departe. Convingerea mea fermă este că percepţia negativă asupra justiţiei din România se va schimba, dar este nevoie de timp şi de educaţie. Generaţiile noi de jurişti pe care îi pregătim beneficiază, cel puţin în universitatea noastră, de un alt concept de educaţie juridică, ce nu se concentrează doar pe latura informativă, ci şi pe cea formativă. Studenţii noştri nu studiază doar norme, legi şi coduri, ci şi deontologie juridică, filosofia dreptului, sociologie juridică, adică discipline care te învaţă să judeci cu propria minte fenomenul juridic şi responsabilităţile care-ţi revin ca profesionist al dreptului. Una din marile dificultăţi cu care se confruntă justiţia din România, şi care declanşează probleme în lanţ, este supra-aglomerarea instanţelor judecătoreşti cu dosare. Şi acesta este un simptom al insuficientei educaţiei juridice. Foarte multe dintre aceste dosare nici nu ar trebui să ajungă pe masa unui judecător, căci ar putea fi soluţionate amiabil, într-o formă discretă, elegantă si cu mare economie de timp, nervi şi bani.
Rep.: Vă referiţi la mediere? Ştiu că sunteţi nu doar cadru didactic universitar, ci şi avocat şi mediator.
B.G.: Da, am în vedere medierea, care este mai nouă în România, dar şi instituţii „uitate” ale dreptului, precum arbitrajul în cauzele civile, sau chiar concilierea directă în materia comercială, care, tot din cauza lipsei de educaţie juridică, este de cele mai multe ori parcursă doar formal, cu toate că ar putea genera beneficii reale atât pentru părţile în litigiu, cât şi pentru sistemul de justiţie. Administrarea probelor de către avocaţi, permisă şi ea de câţiva ani buni în legislaţia română, ar putea scurta foarte mult durata proceselor. Exemplele pot continua. Noi încercăm să îi punem la curent pe studenţii noştri cu privire la mecanismele unei justiţii moderne şi să le explicăm că nu depinde numai de alţii; depinde în primul rând de fiecare dintre noi să facem aerul juridic mai respirabil. Cred că progresul social porneşte de la schimbarea mentalităţilor, iar facultatea noastră de drept este un vector de progres în comunitate. Nu întâmplător suntem prima facultate de drept din România şi, din câte ştiu eu, şi singura, care are în planul de învăţământ, la nivel de licenţă, un curs de mediere a conflictelor în drept.
Rep.: La 39 de ani, sunteţi un decan tânăr. Este acesta un avantaj sau dimpotrivă?
B.G.: Întreaga echipă de dascăli ai Universităţii „Dimitrie Cantemir” este foarte tânără, şi cred că acesta este unul din punctele noastre forte în comunicarea cu studenţii. Avem, desigur, şi cadre didactice mai în vârstă, cu o vastă experienţă profesională, adevărate somităţi în domeniile lor specifice, dar pot să vă asigur că şi domniile lor au sufletul tânăr. „Educaţia cu băţul” este demult depăşită, noi credem, şi experienţa ne-o confirmă, că cele mai bune rezultate se obţin printr-un dialog deschis şi egal cu partenerii noştri, studenţii. Lucrurile cele mai serioase se pot spune cu zâmbetul pe buze, disciplina decurge din respect, nu din teamă, iar atmosfera lipsită de tensiune din campusul nostru este propice studiului aprofundat şi dezvoltării personale.
Rep.: Ce vă propuneţi să faceţi ca decan al facultăţii de drept?
B.G.: Am „moştenit” multe lucruri bune de la decanul precedent. De altfel, abilităţile manageriale şi calitatea umană de care a dat dovadă domnia sa l-au propulsat în poziţia de rector al universităţii. Întotdeauna este însă loc pentru mai mult şi mai bine. Doresc să le oferim studenţilor de la drept mai multe competenţe practice. Mulţi dintre colegii mei sunt şi practicieni ai dreptului, nu doar cadre didactice, şi fiecare dintre ei încearcă să le împărtăşească studenţilor câte ceva din experienţa lor profesională. Încă de mulţi ani, în facultatea noastră se practică jocuri de roluri, tribunale simulate, dezbateri pro şi contra şi alte forme de învăţământ juridic aplicativ. Îmi propun să dezvolt mai multe parteneriate cu mediul profesional real, astfel încât absolvenţii noştri să fie mai pregătiţi să îşi înceapă cariera juridică. De asemenea, doresc să aduc o mai mare deschidere a facultăţii noastre către alte facultăţi de profil din Europa şi din lume. Mobilităţile „Erasmus”, de pildă, sunt o oportunitate pe care şi universitatea noastră o oferă studenţilor săi şi cadrelor didactice. „Uniţi în diversitate” nu este doar un slogan. Suntem diferiţi ca naţiuni, inclusiv în ceea ce priveşte sistemele naţionale de drept, dar ne putem împărtăşi experienţa pentru a crea un învăţământ juridic mai de calitate şi, de ce nu, o lume mai dreaptă.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!