Concluziile Avocatului General CJUE in legatura cu prelucrarea datelor cu caracter personal
Joi, 9 iulie 2015 Curtea de Justitie a Uniunii Europene a publicat concluziile Avocatului General Cruz Villalón pronuntate in cauza C-201/14, Bara si altii, cu privire la: Politica economica si monetara – 
Acces preferential la institutii financiare – Dispozitie inaplicabila in litigiul principal – Inadmisibilitate vadita – Protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal – Conditii privind legitimitatea prelucrarii datelor – Consimtamant si informarea persoanelor vizate – Reglementare nationala privind dobandirea calitatii de asigurat social – Protocol privind cesiunea, intre doua institutii publice, de date cu caracter personal privind veniturile persoanelor vizate, scrie juridice.ro.
Concluziile au fost pronuntate la intrebarea preliminara adresata Curtii in cadrul unui litigiu intre persoane care obtin venituri din activitati independente si care, prin deciziile de impunere emise de Casa de Asigurari de Sanatate Cluj, au fost notificate sa achite contributiile datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate stabilite pe baza datelor privind veniturile realizate furnizate CNAS de ANAF.
Reclamantii au contestat la instanta de trimitere actele administrative pe baza carora ANAF a transmis CNAS datele necesare elaborarii acestor decizii de impunere, in special datele referitoare la veniturile lor. Acestia considera ca transferul datelor lor cu caracter personal de catre ANAF catre CNAS a incalcat dispozitiile Directivei 95/46. Pe baza unui simplu protocol intern, aceste date ar fi fost transmise si utilizate in alte scopuri decat cele pentru care ar fi fost comunicate initial catre CNAS, fara consimtamantul expres al reclamantilor si fara ca acestia sa fi fost in prealabil informati. Legislatia romana prevede in mod strict si limitativ transmiterea datelor necesare pentru stabilirea calitatii de asigurat, si anume, datele de identificare ale persoanei (nume, prenume, cod numeric personal, domiciliul sau resedinta in Romania), excluzand, prin urmare, datele referitoare la veniturile obtinute in Romania, sustine instanta de trimitere.
Curtea trebuie sa determine in ce masura si in ce mod institutiile publice ale unui stat membru sunt autorizate, in cadrul exercitarii prerogativelor lor de putere publica, sa faca schimb de date cu caracter personal ale cetatenilor lor, in special de date privind veniturile acestora, pe care le colecteaza in scopul indeplinirii misiunilor lor de interes general.
Avocatul General sustine ca mai multe dispozitii din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate de Curte, intrucat trebuie stabilite conditiile pe care Directiva 95/46 le impune transmiterii de date cu caracter personal de la o autoritate administrativa la alta prin precizarea obligatiilor care le revin atat persoanelor publice implicate intr-un astfel de transfer, cat si legiuitorului national chemat sa reglementeze aceste practici, in special in ceea ce priveste informarea persoanelor vizate.
Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date trebuie interpretata in sensul ca se opune unei reglementari nationale precum cea in discutie in litigiul principal, care permite unei institutii publice a unui stat membru sa prelucreze datele cu caracter personal care i-au fost transmise de o alta institutie publica, in special datele privind veniturile persoanelor vizate, fara ca acestea din urma sa fi fost informate in prealabil cu privire la transmitere si cu privire la prelucrare, sustine Avocatul General.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!