Politica penala din Romania ineficienta in prevenire, combatere si reintegrare sociala

 

„O normă care cere omului să nu fie om este absurdă şi nu poate produce efecte” – Vintilă Dongoroz

inchisoareFuncțiile dreptului sunt definite sui generis ca fiind acele activități concrete pe care le desfășoară (le execută) dreptul pentru a-și realiza scopul său fundamental, acela de a reglementa conduita oamenilor și de a asigura ordinea în societate, potrivit voinței generale[1]. Putem enumera, în mod exemplificativ și nu limitativ:
– Funcția de conducere a societății
– Funcția normativă a dreptului
– Funcția de instituționalizare juridică
– Funcția de conservare și apărare a valorilor fundamentale
– Funcția preventivă[2].

Ne oprim însă asupra funcției preventive, pentru că aceasta este capabilă de a împiedica nașterea raportului juridic de drept penal, care dă statului posibilitatea de dispoziție asupra persoanei care a comis o infracțiune. Ea reprezintă modul de modelare a conduitei umane în acord cu interesul general, în primul rând, prin mijloace specifice cum ar fi legiferarea sau sancționarea individului care va fi pe viitor “educat” în spiritul respectării legilor. Acest lucru reprezentând în esență caracterul educativ al procesului penal, care nu realizează o influență doar asupra individului care a comis fapta ci, în mod indirect, și asupra celorlalți care ar fi tentați să comită astfel de fapte.

Legiuitorul român s-a axat în mare parte doar asupra pedepsirii infractorului până acum, adică, a accentuat mai mult funcția de pedepsire, în detrimentul celei de prevenire.

Consilier juridic Ionuț Ursuleasa

Citeste mai departe pe juridice.ro

Cuvinte cheie: , , , , , , , ,

Comentarii oprite

Ne pare rău! Publicarea de comentarii nu este permisă.

Distribuie