Parchetul General: Nu se justifică urgența promovării actelor normative privind grațierea, conflictul de interese și abuzul în serviciu
Parchetul General susține că nu se justifică urgența promovării actelor normative privind grațierea, conflictul de interese și abuzul în serviciu, deoarece „nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entitățile implicate în aplicarea lor”.
„Având în vedere prevederile constituționale, precum și dimensiunea consecințelor adoptării acestor reglementări, apreciem că nu se justifică urgența promovării acestor acte normative printr-o ordonanță a Guvernului, cu atât mai mult cu cât nu au fost în prealabil consultate într-o manieră transparentă entitățile implicate în aplicarea lor”, precizează Parchetul General într-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Cu privire la proiectul privind grațierea, procurorii de la Parchetul General subliniază că vor fi grațiate în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, această limită fiind prea mare, având în vedere că prin dispozițiile noului Cod penal oricum limitele de pedeapsă ale majorității infracțiunilor au fost mult diminuate (de exemplu, în cazul infracțiunii de furt calificat, limita maximă a fost redusă de la 15 ani de închisoare la 7 ani închisoare).
De asemenea, spun procurorii, printre infracțiunile vizate de proiectul de grațiere se regăsesc infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, cum ar fi evaziunea fiscală în forma cea mai gravă (prevăzută de dispozițiile art. 9 din Legea 241 din 2005) sau abuzul în serviciu sub toate formele sale, precum și infracțiunile asimilate celor de corupție.
„Prin proiectul de lege ar urma să fie grațiate și infracțiuni precum uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă, ceea ce ar implica nesocotirea vieții ca valoare socială fundamentală. Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl constituie cauza denumită generic Colectiv”, mai declară Parchetul General.
În plus, modificarea textului privind infracțiunea de conflict de interese echivalează în practică, mai spun procurorii, cu dezincriminarea acestei infracțiuni.
„Pentru a ilustra această potențială consecință, arătăm că mențiunea suplimentară privind foloase patrimoniale ‘necuvenite’ nu este necesară pentru a atrage aplicarea legii. Folosul patrimonial este însă cuvenit/justificat ori de câte ori, printr-un contract încheiat, există drepturi și obligații corelative. În mod concret, un folos ar putea fi cuvenit/justificat având ca rezultat eludarea completă a legii. Spre exemplu, parlamentarul care și-a angajat soția sau fiii la cabinetul său, iar aceștia au prestat efectiv activitatea pentru care au fost angajați, remunerarea lor fiind cuvenită, sau primarul care a încheiat un contract cu firma de deszăpezire a fiului său, iar aceasta a desfășurat activitatea de deszăpezire pe străzile comunei. Introducând în proiect elementul ‘necuvenit’, textul constituie în fapt a doua incriminare a infracțiunii de abuz în serviciu. Or, legiuitorul nu a urmărit să reglementeze a doua oară conduita abuzivă, ci lipsa de moralitate la luarea deciziei de către funcționar în gestionarea banului public, respectiv drenarea fondurilor către firmele dedicate aparținând soțului/soției, rudelor și celorlalte categorii de persoane prohibite de lege”, explică Parchetul, potrivit agerpres.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!