Curtea Constituţională : Legea dării în plată e parţial neconstituţională
Pentru creditele încheiate după aplicarea noului Cod civil în octombrie 2011, instanţele vor decide dacă există elemente obiective, excepţionale care justifică darea în plată.
Legea privind „darea în plată“ a imobilelor, care a provocat dezbateri aprinse în ultimul an şi a ajuns în cele din urmă la Curtea Constituţională, continuă să bulverseze. Curtea Constituţională a decis că legea este „parţial constituţională“, iar verdictul a stârnit confuzie. Majoritatea juriştilor şi avocaţilor au evitat să se pronunţe, aşteptând clarificări suplimentare care ar putea să apară odată cu motivarea deciziei Curţii.
Curtea Constituţională a dat ieri o primă opinie legată de legea dării în plată, care a fost reclamată ca fiind neconstituţională de către bănci. Din articolele contestate, Curtea a admis două articole ca fiind constituţionale, iar pentru două a dat o anumită interpretare. În opinia Curţii Constituţionale, legea dării în plată este „parţial neconstituţională“. Curtea nu s-a pronunţat clar cu privire la caracterul retroactiv al legii.
Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, susţine că până acum au fost primite peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, dintre care pentru 581 sunt în faza de rapoarte. „Pentru astăzi ne-am pronunţat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru 8 dosare am amânat pronunţarea pe 27 octombrie, dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Dorinţa noastră este să dăm o soluţie dreaptă care cât de cât să fie înţeleasă şi de bănci şi să fie acceptată şi de debitori“, a mai precizat preşedintele CCR, citat de Mediafax. El susţine că instanţele de judecată trebuie să aibă în vedere în viitor toate implicaţiile teoriei impreviziunii. Practic, se poate înţelege că legea se poate aplica şi retroactiv, inclusiv contractelor în derulare, însă urmează ca instanţele să decidă, pentru fiecare caz, dacă se justifică darea în plată, dacă motivele sunt obiective, excepţionale, adică dacă se aplică principiul impreviziunii. „Admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate este un eveniment. Minuta nu excelează prin claritate. Pare un efort de a nu declara în totalitate neconstituţională întreaga lege pentru inutilitatea ei practică, pentru sancţionarea paralelismului legislativ. În bună măsură este o decizie interpretativă pentru că luminează instanţele de judecată cu privire la instituţia juridică existentă deja şi aplicabilă în dreptul comun, cea a impreviziunii (conform noului Cod civil)“. a declarat pentru ZF Ana Diculescu-Şova, senior partner la firma de avocatură NNDKP. Ea susţine că mai multe clarificări cu privire la ce rămâne de aplicat şi ce se exclude din câmpul legii 77/2016 se vor afla în motivare. „Tot din motivare va rezulta şi dacă se confirmă înţelegerea noastră că în accepţia Curţii Constituţionale derogarea de la noul Cod civil limitează sfera de aplicare a legii criticate la contractele încheiate în baza acestui nou cod“, potrivit zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!