Curricula şcolară românească, în pas cu trecutul
Specialiştii atrag atenţia de mult că este nevoie de o adevărată revoluţie curriculară şi de programă şcolară în sistemul de educaţie, însă sistemul pare înămolit în vechile lui metehne de dinainte de 1989, cum ar fi o curriculă bogată în multe materii. Numai în ultimii ani de liceu sunt 15 materii.
Problema reformei curriculare trenează de 26 de ani, timp în care s-au făcut mici ajustări, însă nu s-a realizat niciodată o reformă consistentă.
Expertul în Educaţie, Marian Staş, spune despre evoluţia curriculei în ultimii 26 de ani că „întregul proces este încremenit în acerba frică de schimbare”. În ceea ce priveşte programa de liceu, Staş consideră că nici nu se pune problma vreunei schimbări reale în mai bine, „iar gimnaziul tocmai a fost catadicsit cu un plan-cadru din clasa caracterizată drept carizatură de către răposatul academician Solomon Marcus şi, respectiv, meşteşug de tâmpenie, de către profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei”.
„Dacă ar fi să caracterizez reforma curriculară din ultimii 26 de ani, aş spune că este inexistentă. Atâta timp cât elevii au studiat, studiază sau vor studia 15-18 discipline pe semestru, nici nu poate fi vorba de reformă curriculară. Este, de fapt, o conservare a status quo-ului, nicidecum o transformare de arhitectură curriculară. Programele şcolare sunt inadecvate prin cantitatea şi calitatea informaţiilor obligatoriu de transmis elevilor. Eu nu am auzit de vreun profesor care să fie mulţumit pe bune de vreo programă şcolară. În consecinţă şi manualele sunt inadecvate, din aceleaşi motive”, a spus Staş, scrie mediafax.ro
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!