DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la publicarea de carti din penitenciare
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) s-a sesizat din oficiu cu privire la suspiciune savarsirii infractiunii de favorizarea faptuitorului, in modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie, in scopul de a ingreuna executarea pedepselor aplicate de instantele de judecata, se arata intr-un comunicat al DNA emis marti, 12 ianuarie 2016.
Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu intocmit de procurori, fapta ar fi fost savarsita de mai multe persoane care au actionat concertat in scopul de a crea aparenta ca sunt indeplinite conditiile legale pentru ca persoanele condamnate sa fie liberate conditionat.
”Dintr-o nota intocmita de Administratia Nationala a Penitenciarelor, precum si din datele existente in spatiul public rezulta indicii ca, in realitate, aceste conditii nu erau indeplinite in realitate, iar prin faptele savarsite s-a urmarit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate. In aceasta modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu inchisoarea pentru infractiuni de coruptie se regasesc condamnati care au executat sau urmeaza sa execute cu pana la 300 de zile mai putin decat stabilise instanta de judecata, exclusiv ca urmare a activitatii infractionale care face obiectul sesizarii din oficiu”, se arata in comunicat.
Potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, in cazul elaborarii de lucrari stiintifice, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica.
DNA suspecteaza ca s-ar fi creat un mecanism in care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanti ai unor edituri si membri ai comisiilor din penitenciare, care au actionat coroborat, astfel incat persoanele condamnate sa apara ca autori de lucrari stiintifice, iar pedepsele aplicate de instante sa se considere ca executate.
Directia Nationala Anticoruptie sustine ca mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandari formale prin care au atestat pretinsa relevanta stiintifica a unor lucrari, exclusiv pe baza titlului acestora, fara a lua contact in vreun mod cu autorul lucrarii si fara a cunoaste viziunea acestuia asupra temelor care urmau sa fie abordate. Aceste recomandari ar fi avut o natura generica si ar fi fost folosite, uneori, in aceeasi forma, pentru elaborarea unor multiple lucrari cu caracter stiintific.
Alte cadre universitare ar fi acceptat sa valideze valoarea unor lucrari si sa le includa in evidenta unor conferinte stiintifice internationale, in conditiile in care activitatea de elaborare desfasurata de autor durase cate o ora pentru fiecare comunicare. Se observa ca ar exista o discrepanta intre prestigiul presupus al unei asemenea manifestari si implicarea reala a autorului, care a determinat ca fiecare ora de activitate sa reduca durata pedepsei executate cu cate 30 de zile.
Se presupune ca ar fi existat persoane care au acceptat sa elaboreze lucrari cu un aparent caracter stiintific si care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrarile pretins a fi fost realizate in penitenciar citeaza opere la care autorul nu a avut acces nici la biblioteca, nici online, iar timpul dedicat elaborarii lucrarilor este in mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore si 40 de minute pentru elaborarea unei lucrari de 212 pagini), concluzia fiind ca autorul real este o alta persoana.
Conform DNA, reprezentantii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrarilor fara a se raporta in niciun fel la valoarea stiintifica acestora si interesul pietei de carte, in tiraje infime, care nu au fost puse in vanzare in circuitul comercial obisnuit. Modalitatea atipica de incheiere si executare a contractelor in raport cu celelalte lucrari publicate de aceleasi edituri demonstreaza ca aceste persoane nu ar fi actionat in scopul pentru care a fost infiintata persoana juridica, ci exclusiv pentru a impiedica executarea pedepsei in conditiile stabilite de instanta.
Pe de alta parte, functionari din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor cu atributii in analiza conditiilor prevazute de lege pentru a propune liberarea conditionata ar fi acceptat sustinerile condamnatilor si le-ar fi acordat beneficiul legal mentionat, in lipsa oricarei cenzuri cu privire la temeinicia acestora. Astfel, au existat situatii in care persoanele condamnate nu figurau in tabelele de pontaj sau au elaborat in acelasi interval patru lucrari stiintifice in paralel, imprejurari care arata ca era in mod obiectiv imposibil sa fie autorii acestor opere, mai arata DNA.
Imprejurarile au dat nastere unui adevarat fenomen de natura sa lipseasca de continut deciziile instantelor, dat fiind faptul ca in luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau in curs de elaborare 46 de lucrari pretins stiintifice.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!