CCR a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei privind procesul de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv de regimul comunist
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a admis obiectia de neconstitutionalitate formulata de Presedintele Romaniei privind procesul de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv de regimul comunist, se arata intr-un comunicat al CCR emis miercuri, 16 decembrie 2015.
Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata de Presedintele Romaniei asupra Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania.
Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate cu majoritate de voturi si a constatat ca dispozitiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 si ale articolului unic punctul 4 – referitor la art.VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2015 – din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.21/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr.165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, precum si a art.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din Romania sunt neconstitutionale.
Privind dispozitiile articolului unic punctul 2 subpunctul 4 din lege, potrivit carora „Presedintele Comisiei Nationale are vot egal cu ceilalti membri si, prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu este asimilat calitatii de conducator al autoritatii publice”, Curtea a retinut ca derogarea impusa de textul criticat are efect direct in stabilirea cadrului procesual in care instanta va putea analiza actul administrativ contestat sau refuzul nejustificat de a solutiona o cerere, inclusiv in ceea ce priveste stabilirea calitatii procesuale a autoritatii publice si procedura executarii silite a unei hotarari judecatoresti definitive. Etapa judecatoreasca a recunoasterii dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei trebuie sa fie o etapa efectiva care se bucura de toate garantiile recunoscute dreptului de acces liber la justitie. De asemenea, Curtea a retinut ca, prin derogarea impusa de textul criticat, legiuitorul a intrat in sfera puterii judecatoresti, ceea ce incalca principiul separatiei puterilor in stat. Astfel, prin implicatiile practice ale textului de lege criticat se ajunge la incalcarea prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(4), art.21 si art.52 alin.(1).
In ceea ce priveste dispozitiile articolului unic punctul 4 – referitor la art.VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.21/2015, potrivit carora „Se exonereaza de la plata amenzilor civile stabilite in temeiul art.24 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor si, respectiv, presedintele Comisiei Nationale pentru Compensarea Imobilelor”, Curtea a retinut ca singura modalitate de punere in executare a hotararilor judecatoresti definitive prin care instanta a stabilit in sarcina autoritatii publice obligatia de a face este cea prevazuta de dispozitiile art.24 din Legea nr.554/2004 – referitoare la posibilitatea ca, la cererea creditorului, instanta de executare sa aplice conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere. Astfel, prin exonerarea reglementata de textul criticat este afectata singura posibilitate de a asigura punerea in executare a hotararilor judecatoresti definitive, prin care s-a stabilit in sarcina Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor/Comisiei Nationale de Compensare a Imobilelor obligatia de a face, ceea ce contravine prevederilor art.21 din Legea fundamentala si art.6 par.(1) din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!