Casatoria in Noul Cod Civil

De la 1 octombrie 2011, a intrat în vigoare noul Cod Civil român şi, odată cu el, au apărut nenumărate legitime întrebări şi dispute doctrinare. Sub imperiul acestor reglementări civile, căsătoria tinde să se profileze mai degrabă ca o afacere, cât se poate de „ofertantă” şi din perspectiva multiplelor modalităţi de desfacere a mariajului. Finalmente, ce se încurajează mai mult, consolidarea instituţiei familiei sau prăbuşirea ei? În noul cadru legislativ, instituţia căsătoriei mai oferă vreo certitudine în ceea ce priveşte stabilitatea şi trăinicia unei legături dintre soţi? Se transformă astfel căsătoria într-un contract în care divorţul devine chiar o afacere profitabilă? Care sunt riscurile financiare ale căsătoriei? Cum va arăta căsătoria gestionată de avocaţi?

Conform vechilor reglementari în materie, căsătoria reprezintă uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, realizată în condiţiile prevăzute de lege, în scopul întemeierii unei familii şi are un statut reglementat de norme legale imperative.

În literatura de specialitate, privită istoric, căsătoria a primit accepţiuni diferite. Pentru Proudhon, de pildă, „căsătoria este sacralitatea justiţiei, misterul viu al armoniei universale, forma dată de însăşi natura speciei umane”. Portalis, împletind elementele laice cu cele religioase, a definit căsătoria ca fiind „societatea bărbatului şi a femeii care se unesc pentru a se perpetua, pentru a se ajuta şi sprijini reciproc, pentru a suporta împreună greutăţile vieţii şi pentru a împărtăşi destinul lor comun”, iar M. Planiol, G. Ripert, A. Rouast consideră căsătoria „actul juridic prin care bărbatul şi femeia stabilesc între ei o uniune pe care legea o prevede şi care nu poate fi ruptă după bunul lor plac.”

Căsătoria a avut în decursul timpului două importante elemente constitutive, unul spiritual, mai ales de ordin moral, care a legat soţul şi soţia, bărbatul şi femeia, iar pe de altă parte, căsătoria a avut şi o latură patrimonială. La noi, din punct de vedere juridic, latura patrimonială a existat în plan subsidiar, neavând caracterul de afacere pe care l-a dobândit mai cu seamă în societatea ultimilor ani. De plano, latura patrimonială a căsătoriei nu avea o importanţă atât de mare încât soţul şi soţia să se gândească de la început cum îşi reglementează aceste raporturi privind bunurile.

Citeste mai departe pe juridice.ro

Cuvinte cheie: casatoria in Noul Cod Civil, conventie matrimoniala, despagubiri sot, divort, drepturi şi obligaţii financiare pentru soti

Stiri juridice & administrative pe 8:56 felicia.taunean