Falimentul personal nu e pe placul bancherilor romani
România intră în rândul ţărilor care au o lege a falimentului personal, dar aplicarea noilor prevederi va fi greoaie. Ca să îi descurajeze pe cei care vor să scape uşor de datorii, bancherii dau exemplul altor ţări vecine, precum Polonia, unde puţini au apelat la această soluţie. Legea poloneză a fost aşa de restrictivă, încât în primii trei ani de aplicare doar 60 de oameni au putut intra în faliment.
La două zile de la adoptarea celei mai importante legi pentru restanţieri, şefii de bănci se feresc să fac estimări despre câţi români ar putea apela la legea falimentului.
„Depinde foarte mult de regulile de implementare, de cât de bine sunt pregătiţi specialiştii. Nu putem spune: Avem lege, gata!, am rezolvat problema. Personal, nu cred că vom avea un volum foarte mare, dar e bine să fim pregătiţi”, a spus Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare.
Ca să reducă din entuziasmul celor care cred că ar putea scăpa uşor de plata datoriilor, bancherii dau Polonia drept exemplu. Acolo, legea falimentului personal a fost dată încă din 2009.
La fel ca în România, legea îi protejează, pe o perioadă de cel mult cinci ani, pe datornicii care riscă să ajungă în stradă. O parte din datoriile acestora sunt şterse. Iniţial, doar cei care erau supraîndatoraţi în urma unor situaţii excepţionale, precum boală sau dezastru natural, puteau să ceară intrarea în faliment.
În plus, datornicul polonez era cel care trebuia să suporte costurile procedurii.
„Probleme au fost puţine, pentru că legea era prea rigidă. Acum e mai bună, nu e atât de restrictivă”, a spus Leszek Balcerowicz, fost preşedinte al Băncii Naţionale din Polonia.
Cererile de intrare în insolvenţă erau însă cu greu acceptate de instanţe: în primii trei ani de la aplicarea legii, doar 3 la sută dintre cererile de intrare în insolvenţă au fost acceptate de instanţe. Aşa că legea a fost schimbată anul trecut. Potrivit noilor prevederi, statul poate să acopere integral costurile procedurii, iar cei care îşi pierd toate bunurile primesc, vreme de trei ani, bani pentru a sta în chirie. În România, însă, acest ajutor pentru chirie nu apare în legea falimentului.
Nici varianta în care românii ar putea să renunţe la casă şi să o predea băncii nu este agreată de bancheri. O asemenea legea ar limita accesul la credite.
„Au fost situaţii în care preţul caselor a scăzut. Banca spune: atunci trebuie să mă pregătesc pentru situaţia în care valoarea casei scade cu 50%, atunci veniţi cu un avans de 50%”, a declarat Steven van Groningen.
Bancherii spun că de preferat ar fi să ajungă la o înţelegere cu datornicul, înainte ca acesta să depună cerere pentru intrarea în insolvenţă.
În prezent, 700.000 de români au restanţe mai mari de 30 de zile la bănci. Iar datoriile totale sunt de 11,5 miliarde de lei. Potrivit executorilor judecătoreşti, în jur de 23.000 de români ar putea apela la legea falimentului. digi24.ro
Distribuie
Comentarii oprite
Ne pare rău! Publicarea de comentarii nu este permisă.