Cele mai importante decizii emise de Curtea Constitutionala in 2014
În 2014, Curtea Constituţională a României (CCR) a emis o serie de decizii cu impact major în funcţionarea statului. Judecătorii CCR au taxat prin deciziile lor derapajele de la principiile fundamentale făcute de Guvern, Parlament sau de către alte instituţii. Curtea Constituţională are ca 
principal obiectiv să verifice dacă legile emise sunt în concordanţă cu Constituţia României. Descentralizarea, legea Big Brother, legea traseismului, legea penală mai favorabilă sunt doar câteva dintre actele normative în care judecătorii constituţionali au găsit neregului. Din deciziile CCR reiese că aceştia au criticat legiuitorul pentru că, în unele cazuri, nu a oferit garanţii că cetăţenii sunt protejaţi de posibilele abuzuri ale autorităţilor din cauza unor legi imprecise. Gândul vă prezintă o analiză a deciziilor date CCR în anul 2014.
1. Descentralizarea lui Dragnea declarată neconstituţională
În 2013 guvernul Ponta şi-a asumat răspunderea pe legea descentralizării. Această lege era menită în esenţă să reformeze sistemul administrativ şi să confere instituţiilor locale o autonomie sporită faţă de instituţiile centrale. La începutul lui 2014, CCR a decis, în urma unei sesizări formulate de parlamentarii PDL, că legea este neconstituţională, criticând leguitorul pentru o listă lungă de inadvertenţe şi scăpări. gândul a relatat că CCR a decis să invalideze legea şi pentru că nu a existat un studiu de impact asupra transferului de atribuţii de la autorităţile centrale la cele locale.
IMPACTUL DECIZIEI: În primul rând CCR a oprit guvernul de la iniţierea unui proces de reformă care ar fi putut produce haos în administraţie având în vedere multele erori ale legii şi lipsa de predictibilitate. În plus, în lege erau prevăzute portiţe prin care legea ANI privind conflictele de interese şi incompatibilitate era eludată. Altfel spus, directorii unori instituţii puteau scăpa de incompatibilităţi şi conflicte de interese.
gândul a mai relatat şi că, printre altele, judecătorii au descoperit că legea nu reglementa cine ar fi urmat să numească şefii palatelor copiilor, pe cei ai Direcţiilor Judeţene pentru Sport şi Tineret sau pe cei Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţe, în jurul cărora s-ar fi creat şi un zid în situaţiile în care erau găsiţi incompatibili sau în conflict de interese.
Citeste mai departe pe gandul.info
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!