Cheltuielile cu dobanzile se ridica la 11 miliarde de lei in bugetul pe 2015
Cheltuielile cu dobânzile de 11 mld. lei în bugetul pe 2015 înseamnă peste jumătate din cheltuielile de capital (investiţiile din buget) de 18 mld. lei. Parlamentul a început ieri dezbaterile asupra legii bugetului pe 2015 aprobat de guvern în sumă de 226,3 mld. lei la venituri care se bazează pe sume mai mari de la UE şi prevede cheltuieli mai mici cu bunurile şi serviciile, dar mai mari cu dobânzile.
Cheltuielile cu dobânzile din bugetul de stat sunt aşteptate să crească în următorii ani
Cheltuielile cu plata dobânzilor efectuate din bugetul de stat sunt aşteptate să crească în următorii ani, atât ca sumă, cât şi ca pondere în PIB. Astfel, pentru anul 2015 este proiectată o creştere cu 4,6% a acestor cheltuieli faţă de 2014, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
Cheltuielile cu dobânzile se situează în anul 2015 la 1,5% din PIB şi o uşoară creştere până în 2018, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică pe 2015 şi proiecţia pe 2016-2018 publicat de Finanţe.
În termeni nominali, cheltuielile cu plata dobânzilor realizate din bugetul de stat sunt estimate să crească faţă de 2013 cu 30% până în 2018, la 13,2 mld. lei. În 2014, cheltuielile cu dobânzi sunt de 10,2 mld. lei, după execuţia preliminară.
„Aceste cifre sunt un scenariu de lucru. Cei de la Finanţe au mai multe scenarii. Creşterea cheltuielilor cu dobânzile poate fi influenţată atât de creşterea ratelor, cât şi de contractarea unor noi împrumuturi“, a declarat Laurian Lunu, analist economic. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în totalul cheltuielilor bugetare este şi ea aşteptată să crească. În 2014 aceasta s-a situat la 4,4% şi este proiectată să ajungă la 4,5% în 2015.
România a contractat în 2009, în contextul crizei economice mondiale, unul dintre cele mai mari împrumuturi de la FMI din Uniunea Europeană şi a beneficiat şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale. România a încheiat trei acorduri succesive cu FMI, din care ultimele două preventive. Motivul acestor acorduri este incapacitatea ţării de a face faţă şocurilor externe şi de a efectua cu success reformele structurale, deşi din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici România este stabilizată.
Citeste mai departe pe zf.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!