Alina Gorghiu despre propunerea legislativa privind impozitarea suplimentara a celor care detin averi mari
În ultima vreme în legislativul românesc s-a născut o nouă modă. Ea are la bază insistenţa şi presupune depunerea unor proiecte legislative în mod repetat cu scopul de a fi adoptate, chiar dacă acestea sunt respinse în primă fază de aceeaşi formulă legislativă De ieri am aflat că UNPR vrea să reiniţieze un proiect legislativ care să-i impoziteze suplimentar pe care deţin averi ce depăşesc un anumit prag, mai exact de 450 000 de euro.
Această este tot o formulă de impozitare progresivă şi clar nu mai avem cum să vorbim în aceiaşi termeni despre cota unică. Aici va fi o dispută eternă între dreapta şi stânga. Din punctul meu de vedere, viziunea este complet greşită. Dacă vorbim despre o impozitare procentuală este clar că cel care are un venit mai mare va plăti mai mult, aşa încât impunerea unor astfel de măsuri nu se mai justifică. Mai mult decât atât, aşa cum s-a arătat încă de ieri, există state europene (Austria, Danemarca, Finlanda, Germania, Luxemburg, Suedia) care au renunţat la acest tip de impozitare pentru că s-a dovedit a nu avea eficienţă economică.
Ceea ce este de-a dreptul deranjant este de fapt substratul acestei iniţative care nu poate avea decât fundamentul unui populism zice-se mascat de grija pentru starea financiară a cetăţenilor, şi care este acela de a acoperi o parte din promisiunile electorale făcute de candidatul-Premier Victor Ponta. Bine ar fi să ştim cum ar putea fi direcţionaţi banii care vor fi încasaţi de către stat din plata acestor impozite. Asta nu ne-au mai spus cei de la UNPR. Am înţeles totuşi că măsura ar veni în sprijinul stimulării consumului, dar nu înţeleg când aceşti oameni vor pricepe şi ei că tocmai o fiscalitate scăzută şi creşterea investiţiilor pot avea rezultate satisfăcătoare reflectate în puterea de cumpărare a fiecărui individ şi mai departe maximizarea profitului agenţilor economici, că de fapt acestea trebuie să fie ţintele principale pentru atingerea unui anumit grad de bunăstare.
Mai mult, o astfel de lege are în mod evident şi efecte perverse pentru că s-ar taxa doar averile dobândite legal, marile averi ascunse prin diverse alte forme, de genul paradisurilor fiscale, nu ar intra sub incidența acestei măsuri. Averile dobândite ilicit trebuie confiscate și nu suprataxate.
În altă ordine de idei, tehnica lui Robin Hood este o chestiune care din punctul meu de vedere ţine de trecut şi tot în trecut şi-a dovedit ineficienţa. Aici v-aş reminti despre conceputul de stat al bunăstării (welfare state) care a eşuat şi care avea la bază tocmai acestă idee de a lua de la bogaţi şi a da la săraci. alinagorghiu.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!