Cum a ajuns Curtea Constitutionala arbitru in disputele dintre presedinte si premier?
Numirea Guvernului, participarea la Consiliul European sau implicarea în politică. Sunt doar câteva dintre motivele de dispută între Palatele Cotroceni şi Victoria, din ultimul deceniu. Dispoziţiile constituţionale neclare sau incomplete au fost şi ele motiv de ceartă între instituţii, iar judecătorii Curţii Constituţionale au fost chemaţi, de fiecare dată, ca arbitri. Preşedintele ales, Klaus Iohannis, crede că e nevoie de revizuirea Legii fundamentale, pentru eliminarea incertitudinilor.
De regulă, autorităţile publice nu au putere exclusivă de decizie într-un domeniu. Atribuţiile sunt împărţite, prin Constituţie. Şi asta a generat unele conflicte. Care este limita atribuţiilor preşedintelui sau ale premierului, au explicat judecătorii constituţionali. Tot ei recomandă, de fiecare dată, ca textul fundamental să fie interpretat cu bună credinţă.
În 2007, premierul Călin Popescu Tăriceanu muncea la o reclamaţie pe care să o depună la Curtea Constituţională. Vizat era Traian Băsescu, pentru refuzul de a o numi pe Norica Nicolai ministru al Justiţiei.
„Instrumente ale perioadei comuniste ajungem să le folosim şi astăzi. Şi fac un apel la preşedinte pentru a analiza elementele temeinice, profunde, obiective, legate de pregătirea politică, profesională a Noricăi Nicolai”, spunea atunci actualul președinte al Senatului.
Constituţia spune doar atât: preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Curtea a explicat sensul acestor dispoziţii. Preşedintele poate refuza numirea unui membru în Guvern, o singură dată, motivat.
„Astea apar în situaţia în care Guvernul, Parlamentul are o anumită culoare politică, iar Preşedintele aparţine unei alte zone politice. Avem şi un aspect pozitiv. Au fost tranşate nişte reguli. De acum înainte, viitorii preşedinţi vor avea nişte reguli după care să funcţioneze”, spune Claudiu Dinu, consilier prezidenţial.
O altă regulă explicată de Curte se referă la limita implicării preşedintelui în politică. Explicit, există doar regula privind interdicţia, pentru şeful statului, de a face parte dintr-un partid politic. Iar asta înseamnă, în opinia CCR, şi că poate avea păstra legătura cu partidul care l-a susţinut în alegeri, pentru a-şi putea îndeplini programul. digi24.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!