Exceptie de neconstitutionalitate admisa cu privire la obligativitatea reprezentarii prin avocat in recurs
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din data de 24 octombrie 2014 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 462/2014 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3) si art. 486 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Exceptia de neconstitutionalitate a fost formulata într-un dosar aflat pe rolul Curtii de Apel Timisoara – Sectia contencios administrativ si fiscal si vizeaza dispozitiile art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3), precum si art. 486 alin. (3) cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs prin avocat, dispozitii care au urmatorul cuprins:
– Art. 13 alin. (2) teza a doua:
“În recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decât prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei în care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pâna la gradul al doilea inclusiv, este licentiata în drept.”;
– Art. 83 alin. (3):
“La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si în exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, în conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13 alin. (2).”;
– Art. 486 alin. (3):
“Mentiunile prevazute la alin. (1) lit. a) si c)-e), precum si cerintele mentionate la alin. (2) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. Dispozitiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) si ale art. 87 alin. (2) ramân aplicabile”.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textele legale criticate reglementeaza obligativitatea reprezentarii si asistarii partilor prin avocat în calea de atac a recursului, respectiv obligativitatea redactarii cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului numai prin avocat. În aplicarea acestor reglementari cu caracter de principiu, legiuitorul a prevazut ca recursul si motivele de recurs se depun cu respectarea obligatiei referitoare la reprezentare, întâmpinarea se redacteaza si se semneaza de avocatul intimatului, iar raspunsul la întâmpinare de avocatul recurentului.
În privinta încalcarii art. 21 din Constitutiei referitor la accesul liber la justitie, Curtea retine ca acest drept constitutional reprezinta fundamentul art. 129 din Constitutie potrivit caruia “Împotriva hotarârilor judecatoresti partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, în conditiile legii”.
Citeste mai departe pe juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!