BNR nu a respectat legea si nu si-a tinut promisiunea facuta in Parlament – Opinie
Pe 14 octombrie 2008, Guvernatorul BNR a sustinut un discurs în Parlament, în care spunea: „Prin lege suntem deci obligati, daca apare vreo problema de lichiditate în sistem (nu de solvabilitate), sa asiguram lichiditatea necesara si, cu aceasta ocazie, explic si 
de ce nu a trebuit sa luam masurile pe care tari occidentale le-au anuntat“. Isarescu a continuat: „Deci noi nu vom face nimic altceva decât sa aplicam legea daca va aparea o lipsa de lichiditate…Trebuie sa recunosc ca resimtim unele efecte, dar nu sunt fundamentale si, cum va spuneam, nu sunt probleme de lichiditate. Cum s-a observat, dobânzile au crescut cu mult peste nivelul dobânzii de politica monetara, desi, paradoxal, exista exces de lichiditate la nivelul întregului sistem…BNR e gata sa le sprijine cu injectii de lichiditate; avem instrumentele necesare, pe unele le-am pus în functiune, pe altele le avem pregatite“. Pe scurt, guvernatorul ne asigura ca în piata interbancara exista excedent de lichiditate, dar daca s-ar întâmpla sa apara „probleme“, e OBLIGAT PRIN LEGE sa asigure lichiditatea din sistem.
Sa ne uitam la datele publicate de BNR! Arata ca piata interbancara a avut deficit de lichiditate începând cu octombrie 2008, exact luna în care Guvernatorul spunea în Parlament ca piata interbancara are excedent. Deficitul s-a accentuat pe tot parcursul lui 2009. Desi a spus ca va asigura lichiditatea pentru a respecta legea, BNR a reactionat altfel. A injectat lichiditate pe 10 noiembrie 2008 la o scadenta de 7 zile. În plus, bancile cerusera de la BNR 1,8 miliarde de lei pentru a acoperi nevoile de lichiditate, dar BNR a oferit doar 500 milioane de lei. Urmatoarea injectie a fost facuta pe 15 aprilie 2009. Astfel, desi piata avea deficite mari, se pare ca BNR nu a respectat legea si nu a asigurat lichiditatea necesara pentru a echilibra situatia. Totusi, situatia trebuia echilibrata cumva. În lipsa injectiilor de lichiditate, sistemul bancar a trebuit sa se împrumute de la BNR în schimbul obligatiunilor de stat la o dobânda mult mai mare decât daca BNR ar fi injectat lichiditate. Astfel, comportamentul BNR a dus la cresterea dobânzilor doar prin faptul ca banca centrala a refuzat sa injecteze lichiditate, desi era obligata prin lege. Exista o diferenta, în afara de dobânda, între lichiditatea injectata de BNR si cea obtinuta la dobânzi penalizatoare? Da. BNR putea si trebuia sa injecteze lichiditate la scadente mai mari, chiar si 7 zile, pe când bancile împrumutau de la BNR doar pentru a acoperi balanta de la sfârsitul zilei. Pentru a-si asigura finantarea portofoliilor în lipsa injectiilor de lichiditate, bancile trebuiau sa repete aceste operatiuni zilnic. Avem doua probleme aici: în primul rând, BNR pare ca nu a respectat legea si ce a promis în Parlament. Ar fi interesant sa vedem o comisie care sa investigheze deciziile de atunci. În al doilea rând, avem mai multe dovezi care arata ca recesiunea din 2009 si criza care a urmat în România au cauze monetare. Florin Cîtu, Analist financiar, capital.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!