Raspunsul CJUE la intrebarea preliminara privind impozitarea castigurilor din jocuri de noroc
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a dat publicitatii hotarârea pronuntata miercuri, 22 octombrie 2014, în cauzele conexate C-344/13 si C-367/13 (Blanco si Fabretti).
Materie: Libera prestare a serviciilor.
Obiectul cauzelor: Cereri de decizie preliminara introduse de Commissione tributaria provinciale di Roma – Litigii între domnii Blanco si Fabretti, pe de o parte, si autoritatea fiscala italiana, pe de alta parte, cu privire la deciziile lor de impunere.
Situatia de fapt: Domnul Blanco si domnul Fabretti au formulat actiuni în justitie pentru contestarea unor decizii de impunere prin care autoritatea fiscala nationala le-a imputat ca nu au declarat sume care corespund unor câstiguri realizate în cazinouri situate atât în alte state membre, cât si în state terte. În sustinerea actiunilor, reclamantii au invocat, printre altele, ca deciziile de impunere încalca principiul liberei prestari a serviciilor, prevazut la articolul 56 TFUE, si determina un tratament discriminatoriu întrucât câstigurile realizate în Italia ar fi scutite de obligatiile de declarare si nu ar intra sub incidenta impozitului pe venit.
Întrebarea preliminara: Instanta de trimitere solicita, în esenta, sa se stabileasca daca articolele 52 TFUE si 56 TFUE trebuie interpretate în sensul ca se opun legislatiei unui stat membru potrivit careia câstigurile din jocuri de noroc realizate în salile sale nationale nu sunt supuse impozitului pe venit, în conditiile în care cele realizate în alte state membre sunt supuse acestui impozit, si daca motive de ordine publica, de siguranta publica sau de sanatate publica permit justificarea unei astfel de diferente de tratament.
Raspunsul Curtii: Articolele 52 TFUE si 56 TFUE trebuie interpretate în sensul ca se opun legislatiei unui stat membru care supune impozitului pe venit câstigurile din jocuri de noroc realizate în sali de jocuri situate în alte state membre si scuteste de impozitul respectiv venituri similare atunci când provin de la sali de jocuri situate pe teritoriul sau national.
În motivare, Curtea a retinut ca o reglementare nationala precum cea în discutie în litigiul principal creeaza o restrictie discriminatorie privind libera prestare a serviciilor, astfel cum este garantata de articolul 56 TFUE, nu numai în raport cu prestatorii, ci si cu destinatarii acestor servicii. O astfel de reglementare poate fi justificata numai în masura în care urmareste obiective care corespund motivelor de ordine publica, de siguranta publica si de sanatate publica în sensul articolului 52 TFUE. În aceasta privinta, Curtea a apreciat ca, în speta, nu constituie o justificare valabila obiectivele invocate de guvernul italian precum prevenirea spalarii capitalurilor sau combaterea dependentei de jocurile de noroc. juridice.ro
Distribuie
Niciun comentariu
Adaugă părerea ta!